Regele stăpânirii de sine — Ultimul tren

Tema 9: Regele stă­pâ­ni­rii de sine
Seria: Ultimul tren — Conferințe de sănă­ta­te și orien­ta­re spi­ri­tu­a­lă sus­ți­nu­te la Cluj-Napoca între 14–28 apri­lie 2013.
Prezintă: Emil Barbu

Regele stă­pâ­ni­rii de sine — Ultimul tren — Video

Sinopsis:

Regele stăpânirii de sine

Regele stăpânirii de sine - Ultimul tren

  • Supraconștient
  • Conștient
  • Subconștient

- sub­con­ști­en­tul (incon­ști­en­tul), în care își are sedi­ul pro­gra­mul vital ce îl pri­mim la naș­te­re (func­ți­i­le vita­le, capa­ci­ta­tea de auto-vin­de­ca­re, etc.) și dorin­țe­le, impul­su­ri­le infe­ri­oa­re, emo­ți­i­le pri­ma­re (fri­ca, tris­te­țea, furia și atrac­ția). Subconștientul nu doar­me nici­o­da­tă și func­țio­nea­ză de la pri­ma și până la ulti­ma sufla­re. Subconștientul este pro­fund ira­țio­nal pen­tru logi­ca noas­tră și func­țio­nea­ză dese­ori reflex. E domi­nat de ver­bul „a vrea“.

— con­ști­en­tul, care este zona în care ne des­fă­șu­ram acti­vi­ta­tea cât timp sun­tem în sta­re de veghe și care e domi­na­tă de ver­bul „a putea“. Conștientul este pre­zent în via­ța noas­tră cam în 2/3 din timp (1/3 din via­ță noi o dor­mim) și poa­te fi slă­bit de toxi­ce, de obo­sea­lă sau de tot felul de stări de tran­să. Are sedi­ul atât în for­ma­țiuni infe­ri­oa­re (care men­țin sta­rea de tre­zi­re), cât mai ales în neo­cor­tex, par­tea din cre­ier cea mai nouă. Este sedi­ul rațiu­nii, a gân­di­rii logi­ce.

- supra­con­ști­en­tul (numit de unii și super-ego) este o par­te a noas­tră care se dezvol­tă dato­ri­tă vie­ții civi­li­za­te. Conține regu­li­le de com­por­ta­re în soci­e­ta­te, nor­me­le care vari­a­ză cu epo­ca și cu peri­oa­de dife­ri­te din via­ța noas­tră, pre­cum și cu țara în care ne aflăm, și pe care dacă nu le res­pec­tăm, sufe­rim. Supraconștientul este domi­nat de ver­bul „a tre­bui“  și are sedi­ul exclu­siv în neo­cor­tex.

Majoritatea oame­ni­lor dezvol­tă un supra­con­ști­ent colec­tiv, dar puțini dezvol­tă un supra­con­ști­ent indi­vi­du­al, pro­priu. Adică, una e să res­pecți niș­te reguli impu­se de soci­e­ta­te și alta e să iți cre­ezi tu un set de reguli pe care le res­pecți din con­vin­ge­re (cre­din­țe și valori, mora­lă).

Ed. pag.124: „Puterea cre­a­toa­re, care a che­mat lumea la exis­ten­ță, este cuprin­să în Cuvântul lui Dumnezeu. Acest Cuvânt împar­te puteri, dă via­ță. Fiecare porun­că este o făgă­du­in­ță; dacă este admi­să de voin­ță și pri­mi­tă de suflet ea rea­du­ce cu sine via­ța Celui Nemărginit. Ea schim­bă firea și recre­ea­ză sufle­tul după chi­pul lui Dumnezeu. Viața dată în felul aces­ta, va fi men­ți­nu­tă în ace­lași chip.”

„Mintea ocu­pa­tă numai cu lucruri obiș­nu­i­te, se piper­ni­ceș­te și slă­beș­te. Dacă nici­o­da­tă nu este sfor­ța­tă să pătrun­dă ade­vă­ruri mari și întin­se, atunci, cu tim­pul ea pier­de pute­rea de creș­te­re. Nimic nu apă­ră mai bine con­tra aces­tei dege­ne­rări, îndem­nând spre dezvol­ta­re, ca toc­mai stu­di­ul Cuvântului lui Dumnezeu. Biblia este un mij­loc de edu­ca­ție inte­lec­tu­a­lă mai efi­ca­ce decât ori­ce altă car­te, sau decât toa­te cele­lal­te cărți lao­lal­tă.”

Cu cât un indi­vid este mai puțin dezvol­tat, cu atât va ascul­ta de por­ni­ri­le din incon­ști­ent, dese­ori deve­nind un delic­vent sau un psi­ho­pat care își urmea­ză doar inte­re­se­le. Cu cât un indi­vid este mai moral, va fi mai civi­li­zat, dar va suferi nu rare­ori neîm­pli­niri, deo­a­re­ce lumea noas­tră este depar­te de a fi per­fec­tă.