Nu contează la ce te uiți, contează ceea ce vezi — Ultimul tren

Tema 8: Nu con­tea­ză la ce te uiți, con­tea­ză ceea ce vezi
Seria: Ultimul tren — Conferințe de sănă­ta­te și orien­ta­re spi­ri­tu­a­lă sus­ți­nu­te la Cluj-Napoca între 14–28 apri­lie 2013.
Prezintă: Liviu Tudoroiu

Sinopsis:

Nu contează la ce te uiți, contează ceea ce vezi

Politeismul, o boa­lă veche a lumii noi

Punctul de vede­re al Scripturii este punc­tul de vede­re al lui Dumnezeu

„Dacă am pri­vit soa­re­le când stră­lu­cea, luna când îna­in­ta mărea­ță, şi dacă mi s‑a lăsat amă­gi­tă ini­ma în tai­nă, dacă le-am arun­cat săru­tări, ducân­du-mi mâna la gură: şi aceas­ta este tot o fără­de­le­ge care tre­bu­ie pedep­si­tă de jude­că­tori, căci m‑aş fi lepă­dat de Dumnezeul cel de sus!” Iov 31: 26–28

Şi El mi‑a zis: Fiul omu­lui, vezi ce fac în întu­ne­ric bătrâ­nii casei lui Israel, fie­ca­re în oda­ia lui pli­nă de chi­puri? Căci ei zic: Nu ne vede Domnul; a pără­sit Domnul ţara aceas­ta! Ezechiel 8:10–12

Şi El mi‑a zis: Vezi, fiul omu­lui? Vei mai vedea şi alte urâ­ciuni mai mari decât aces­tea! Şi m‑a dus în cur­tea dină­un­tru a Casei Domnului. Şi iată că la uşa Templului Domnului, între pri­d­vor şi altar, erau aproa­pe două­zeci şi cinci de oameni, cu dosul întors spre Templul Domnului şi cu faţa spre răsă­rit; şi se închi­nau îna­in­tea soa­re­lui spre răsă­rit. Ezechiel 8:16

Ce bine ştii să-ţi întoc­meşti căi­le când este vor­ba să cau­ţi ce iubeşti! Chiar şi la nele­giu­i­re te deprinzi. Ieremia 2:23

„Muzeul inchi­zi­ți­ei” Lima, Peru 2003

Biserica Soarelui și a Lunii

Roata Solară Babiloniană

Cezar era Zeul Soare încar­nat

„În vene­ra­bi­la zi a Soarelui toți magis­tra­ții și toți oame­nii să se odih­neas­că iar locu­ri­le de mun­că să fie închi­se.” Decretul lui Constantin,
7 mar­tie A.D. 321

Şi Isaia a zis: Iată, din par­tea Domnului, sem­nul după care vei cunoa­ş­te că Domnul va împlini cuvân­tul pe care l‑a ros­tit: Cum vrei: să trea­că umbra pes­te zece trep­te îna­in­te, sau să dea îna­poi cu zece trep­te? Ezechia a răs­puns: Nu este mare lucru ca umbra să trea­că îna­in­te pes­te zece trep­te; ci mai bine să se dea îna­poi cu zece trep­te. Atunci, Isaia, pro­ro­cul, s‑a rugat Domnului, şi Domnul a dat cu zece trep­te îna­poi umbra din locul în care se pogorâ­se pe cadra­nul soa­re­lui lui Ahaz. 2 Împărați 20:9–11

‘ECE HOMO, IATĂ OMUL’