Preşedintele AZȘ-MR explică despărţirea din cadrul Bisericii în secolul trecut

Preşedintele Adventiştilor de Ziua a Şaptea Mişcarea de Reformă expli­că des­pă­rţi­rea din cadrul Bisericii în seco­lul trecut

Într-un inter­viu exclu­siv cu revis­ta Spectrum, Preşedintele Mişcării de Reformă, Davi P. Silva, vor­beş­te des­pre ase­mă­nă­ri­le şi dife­renţe­le noas­tre, des­pre con­vin­ge­ri­le paci­fis­te care au fost în spa­te­le rup­tu­rii din Primul Război Mondial.

Întrebare: Adventiştii de Ziua a Şaptea Mişcarea de Reformă s‑au des­pă­rţit de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea în tim­pul Primului Război Mondial, când Biserica ofi­ci­a­lă din Germania a votat pen­tru per­mi­te­rea mem­bri­lor de a par­ti­ci­pa în arma­tă, de a pur­ta arme şi a lup­ta în ziua de Sabat. O mică mino­ri­ta­te (2% din mem­bri) a refu­zat, ajun­gând ast­fel exclu­să. Percepţia asu­pra împo­tri­vi­rii conş­ti­en­te de a lup­ta într‑o arma­tă încă este prin­ci­pa­la dife­renţă din­tre cele două bise­rici, corect?

Răspuns: Participarea Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea în tim­pul Primului Război Mondial (inclu­zând toa­te acti­vi­tă­ţi­le de răz­boi în tim­pul zilei de Sabat) a fost prin­ci­pa­la pro­ble­mă care a pro­vo­cat sepa­ra­rea, pen­tru că a fost o ade­va­ra­tă schim­ba­re faţă de pozi­ţia ante­ri­oa­ră a bise­ri­cii. În ori­ce caz, aceas­ta nu este sin­gu­ra dife­renţă din­tre Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea (AZŞ) şi Adventiştii de Ziua a Şaptea — Mişcarea de Reformă (AZŞ-MR).

În tim­pul întru­ni­ri­lor ţinu­te la Friedensau, Germania, între 21–23 iulie 1920, au fost puse urmă­toa­re­le între­bări de către repre­zen­tanţii pro­cen­tu­lui de 2% (aşa cum erau cunoscuţi):

1. Ce pozi­ţie ia Conferinţa Generală refe­ri­tor la deci­zia lua­tă de către lide­rii ger­mani în 1914 cu pri­vi­re la porun­ci­le a patra şi a şasea?
2. Ce pozi­ţie iau astăzi fra­ţii din Conferinţa Generală Americană pri­vi­tor la scri­e­ri­le sorei White? În pri­mul rând: Sunt inspi­ra­te de Dumnezeu sau nu? În al doi­lea rând: Ar tre­bui să pro­cla­măm în con­ti­nu­a­re refor­ma sani­ta­ră (pe care ea ne‑a adus‑o) ca bra­ţul drept al soli­ei sau nu?
3. Potrivit cu Apocalipsa 14:6–12, mesa­jul nos­tru este naţio­nal sau internaţional?

Aceste trei între­bari, într‑o ordi­ne uşor dife­ri­tă, se găsesc în “Protocolul Negocierilor cu Mişcarea de Opoziţie.” ( Protokoll of the Negotiations with the Opposition Movement - engl.)

Mai mult, după cum am menţio­nat, punc­tul prin­ci­pal de dez­a­cord care a con­dus la des­pă­rţi­re, a fost par­ti­ci­pa­rea acti­vă a bise­ri­cii în Primul Război Mondial şi exclu­de­rea celor care au refu­zat o ase­me­nea participare.

Astăzi sunt şi alte punc­te impor­tan­te ale doc­tri­nei pe care noi le vedem dife­rit, în spe­cial pri­vind recă­să­to­ria după divorţ. Noi cre­dem că insti­tu­ţia căsă­to­ri­ei, înfi­inţa­tă în ziua a şasea din săp­tămâ­na cre­a­ţi­ei (Genesa 2:21–24) este una din prin­ci­pa­le­le insti­tu­ţii divi­ne, pe care rămă­şi­ţa bise­ri­cii tre­bu­ie să‑o res­ta­u­re­ze în “vre­mu­ri­le aşe­za­rii din nou a tutu­ror lucrurilor.”(Faptele Apostolilor 3:19–21) “În tim­pul sfârşi­tu­lui fie­ca­re insti­tu­ţie divi­nă tre­bu­ie res­ta­u­ra­tă.”- Profeţi şi Regi, pg. 678 engl. (ro. cap. 57 — “Reforma”). Prin urma­re, noi nu efec­tuăm recă­să­to­rii cu per­soa­ne divorţa­te în timp ce par­te­ne­rul este încă în via­ţă. (Maleahi 2:15, 16; Matei 5:32; 19: 3–9; Romani 7:1–3; 1 Corinteni 7:10, 11).

În Genesa 1:29, găsim die­ta ori­gi­na­lă care, de ase­me­nea, tre­bu­ie res­ta­u­ra­tă, pre­cum şi res­pec­ta­rea cuve­ni­tă a Sabatului zilei a şap­tea din Genesa 2:1–3. Noi învă­ţăm popo­rul nos­tru să prac­ti­ce o die­tă fără car­ne, în armo­nie cu ce scrie în Îndrumarea Copilului, pg.383 (engl.); Dietă şi Hrană, pg.64 (engl.); Genesa 1:29; Psalmi 78:16–18; Isaia 22:12–14.

De ase­me­nea, înţe­le­sul ori­ginl al sigi­lă­rii celor 144.000, tre­bu­ie res­ta­u­rat. Este un punct foar­te esenţi­al, pen­tru că noi “tre­bu­ie să ne stră­duim cu toa­ta pute­rea pe care ne‑a oferit‑o Dumnezeu să fim prin­tre cei 144.000.”- Comentarii Biblice - Ellen G. White, vol. 7A, pg. 970 engl. (Apocalipsa 7:3; 14:13; Experienţe şi Viziuni, pg. 43 engl.; Marturii, vol. 5, pg. 207–216 engl.; Marea Luptă, pg. 637 engl.; Experienţe şi Viziuni, pg. 15 engl.).

Deci, pe lân­gă prin­ci­pa­la dife­renţă pri­vind ser­vi­ci­ul mili­tar şi par­ti­ci­pa­rea la răz­boi, s‑ar inclu­de şi punc­te­le men­tio­na­te mai sus.

Întrebare: Adventiştii de Ziua a Șaptea Mişcarea de Reformă este orga­ni­za­tă pe ace­ea­şi struc­tu­ră ca şi Biserica Adventistă, făcân­du-şi pre­zenţa în 114 ţări şi având sedi­ul Conferintei Generale în Roanoke, Virginia. Câţi mem­bri apa­rţin Mişcării de Reformă? Care sunt ţări­le cu cele mai mul­te bise­rici? Aveţi câm­puri repre­zen­ta­ti­ve, uniuni şi con­fe­rinţe? Alegerile slu­j­ba­şi­lor bise­ri­cii se desfă­şoa­ră la fel? În ce dife­ră orga­ni­za­ţi­i­le noastre?

Raspuns: În prin­ci­piu sun­tem orga­ni­za­ţi în linii ase­ma­na­toa­re cu Biserica AZŞ, cu dife­renţa că noi nu avem o împă­rţi­re for­ma­lă. Unităţile sunt orga­ni­za­te după con­ve­nienţa noas­tră, care une­ori se pot ase­ma­na cu orga­ni­za­rea bise­ri­cii AZŞ, dar nu nea­pă­rat la fel.

În schimb, pe lân­gă bise­ri­ci­le loca­le, Conferinţă de Stat, Uniuni şi Conferinţă Generală, noi am divi­zat lumea în regiuni care sunt super­vi­za­te de Secretari Regionali (America de Nord, America Centrală, America de Sud, Africa, Europa, Eurasia, Asia şi Pacific).

Deşi cre­ş­te­rea numă­ru­lui de mem­bri este un aspect impor­tant ca fapt în sine, nu este prin­ci­pa­lul punct de con­cen­tra­re în bise­ri­ca noas­tră. Asigurându-ne că un potenţi­al mem­bru şi‑a ofe­rit cu ade­vă­rat ini­ma lui Isus ca Mântuitor per­so­nal, este prin­ci­pa­lul obiec­tiv al nostru. 

La sfârşi­tul lunii decem­brie 2014, rapoar­te­le sta­tis­ti­ce au ară­tat un numar de apro­xi­ma­tiv 40.000 de mem­bri. Asemănător Bisericii AZŞ, Brazilia deţi­ne cel mai mare numar de mem­bri din­tre toa­te ţări­le lumii, urma­tă de România pe locul doi, apoi Peru şi Congo.

Întrucât nu sun­tem atât de fami­li­ari cu modul în care se desfă­şoa­ră ale­ge­ri­le în bise­ri­ca adven­tis­tă, nu prea putem să le comparăm.

Întrebare: Mişcarea de Reformă deţi­ne ace­lea­şi con­vin­geri fun­damen­ta­le cu Biserica AZŞ, inclu­zând con­vin­ge­ri­le des­pre sta­rea celor morţi, jude­ca­ta de cer­ce­ta­re, inspi­ra­ţia scri­e­ri­lor Ellen G. White, bote­zul prin scu­fun­da­re, impor­tanţa Evanghelizarii îna­in­te de a doua veni­re şi Sabatul ca ziua a şap­tea. Puteţi să punc­ta­ţi care sunt dife­renţe­le pe dome­nii ale doctrinei?

Răspuns: Da, împăr­tă­şim ace­lea­şi con­vin­geri fun­damen­ta­le cu Biserica AZŞ. Unele din­tre cele mai impor­tan­te dife­renţe în prin­ci­pi­i­le de astăzi le-am menţio­nat în pri­mul răs­puns de mai sus.

Pentru mai mul­te infor­ma­ţii des­pre toa­te con­vin­ge­ri­le noas­tre, vă reco­man­dăm car­tea “Fundamental Christian Beliefs of the Seventh Day Adventist Reform Movement” publi­ca­tă de Reformation Herald Publishing Association (ro. „Adevăr Biblic pen­tru azi — Doctrine Biblice Fundamentale ale Adventiştilor de Ziua a Şaptea – Mişcarea de Reformă”).

Întrebare: Este Biserica Reformistă mai con­ser­va­toa­re în pro­ble­me­le sti­lu­lui de via­ţă? Sunt şi alte diferenţe?

Răspuns: Când o per­soa­nă Îl accep­tă cu ade­vă­rat pe Hristos în via­ţa ei, se pro­du­ce o schim­ba­re dras­ti­că în modul în care el/ea abor­dea­ză via­ţa. Ca rezul­tat, o ade­va­ra­tă schim­ba­re se pro­du­ce în modul de gân­di­re, vor­bi­re şi tră­i­re al aces­te­ia. Din aceas­ta cau­ză, noi învă­ţăm popo­rul nos­tru prin­ci­pi­i­le refor­mei în îmbră­că­min­te, care sunt dez­vă­lu­i­te în Biblie şi Spiritul Profetic. (Deuteronomul 22:5; 1 Timotei 2:9; Mărturii, vol.6, p.96 engl.)

Întrebare: Are Mişcarea de Reformă pro­pri­i­le şcoli pre­tu­tin­deni – învă­ţământ pri­mar, liceal sau uni­ver­si­tar? Îi încu­ra­ja­ţi pe mem­brii voş­tri să îşi tri­mi­tă copi­ii la şcoli particulare?

Răspuns: Avem şcoli în une­le ţări pre­cum: Peru, Bolivia, Filipine, Brazilia, Columbia şi în alte câte­va locuri. Noi încu­ra­jam învă­ţămân­tul la domi­ci­liu dacă este posibil. 

Acolo unde găsim şcoli cre­ş­ti­ne bune, ne tri­mi­tem copiii. 

Condiţia mora­lă a celor mai mul­te şcoli publi­ce este o pro­vo­ca­re imen­să pen­tru noi. Chiar avem nevo­ie de harul divin pen­tru a oferi o edu­ca­ţie adec­va­tă din cămin copi­i­lor noştri.

Întrebare: Mişcarea de Reformă a încer­cat să se ală­tu­re din nou Bisericii mari după Primul Război Mondial, dar a fost res­pin­să. Este corect? De ce?

Răspuns: În Friedensau, Germania, între 21–23 iulie 1920, la doi ani dupa ter­mi­na­rea Primului Război Mondial, s‑a ţinut o întru­ni­re spe­cia­lă între repre­zen­tanţii Conferinţei Generale (Preşedintele A. G. Daniells şi alţii, pre­cum L. H. Christian, F. M. Wilcox şi M. E. Kern), repre­zen­tanţii celor trei comi­te­te ale Uniunii Germane din Olanda, Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria – 51 mem­bri adu­na­ţi în total sub preşe­dinţia fra­te­lui L. R. Conradi – şi 16 repre­zen­tanţi ai “Mişcării de Opoziţie” (aşa cum erau numi­ţi cei 2%). Din păca­te, efor­tul de recon­ci­li­e­re nu a fost un suc­ces. Mai târ­ziu, alte efor­turi au fost făcu­te în ace­ea­şi măsu­ră, dar fără succes.

Cel mai pro­ba­bil, moti­vul pen­tru care o reu­ni­fi­ca­re nu a avut loc este pen­tru că Biserica AZŞ în cele din urmă a devi­at de la une­le prin­ci­pii, pre­cum am menţio­nat în pri­mul punct. Totuşi, lucru­ri­le ar fi stat alt­fel dacă rugă­min­tea noas­tră de la Conferinţa Generală din San Francisco, California, în 1922, ar fi fost accep­ta­tă şi fra­ţii noş­tri lasa­ţi să se impli­ce în ace­le pro­ble­me mai direct – dar aceas­ta este doar o pre­su­pu­ne­re. Nu am fost înş­ti­inţa­ţi de moti­vul inter­zi­ce­rii unui ase­me­nea apel important.

Un fapt foar­te inte­re­sant des­pre L. R. Conradi este că a fost pre­zent la Sesiunea Conferinţei Generale din Minneapolis, 1888, unde a ple­dat ca unul din cei mai îndâr­ji­ţi opo­zanţi ai Spiritului Profetic şi mesa­ju­lui Neprihănirii prin Credinţă (vezi Mişcarea Destinului – L. E. Froom). El a fost, de ase­me­nea, prin­ci­pa­lul res­pon­sa­bil pen­tru impli­ca­rea Bisericii AZŞ în Primul Război Modial în Europa.

Întrebare: La con­fe­rinţa din Germania, anul tre­cut în mai, cele doua Uniuni Germane AZŞ au cerut scu­ze Mişcării de Reformă pen­tru acţiu­ni­le lor din urmă cu un secol, de a‑i exclu­de pe paci­fi­ş­tii care au înce­put miş­ca­rea. Ce a însem­nat aceas­tă scu­ză pen­tru dum­ne­a­voas­tră şi Mişcarea de Reformă?

Răspuns: Declaratia celor două Uniuni Germane din mai 2014 a fost foar­te bine pri­mi­tă de noi şi un pas în dire­cţia cea bună. S‑a cla­ri­fi­cat că prin­ci­pa­la cau­ză de sepa­ra­re între cele două bise­rici a fost ser­vi­ci­ul mili­tar şi par­ti­ci­pa­rea la Primul Război Mondial.

Întrebare: Ar putea scu­ze­le şi decla­ra­ţia Uniunilor Germane să indi­ce o recon­ci­li­e­re care să ducă la reu­ni­fi­ca­rea bisericilor?

Răspuns: De când cri­za din­tre 1914–1918 a deve­nit o pro­ble­mă între Conferinţa Generală şi repre­zen­tanţii fra­ţi­lor exclu­şi, ar fi încu­ra­ja­tor pen­tru mulţi dacă fra­ţii Conferinţei Generale AZŞ ar lua în con­si­de­ra­re pozi­ţia ofi­ci­a­lă pri­vi­toa­re la ser­vi­ci­ul mili­tar şi par­ti­ci­pa­rea la război.

Întrebare: Cum vede Mişcarea de Reformă Biserica AZŞ? Cum este vazu­tă, per­ce­pu­tă şi dez­bă­tu­tă de către mem­brii Mişcării de Reformă?

Răspuns: Noi vedem Biserica AZŞ ca un corp foar­te bine orga­ni­zat cu potenţi­al de a face o mare lucra­re în lume. Apelul fra­te­lui Ted Wilson, Preşedintele, la redeş­tep­ta­re şi refor­mă prin­tre adven­ti­şti, ar tre­bui luat în seri­os. Aceşti doi fac­tori – redeş­tep­ta­rea şi refor­ma, nu pot fi sepa­ra­ţi. Dacă acest scop ar fi împli­nit, ar fi un cri­te­riu impor­tant în recon­ci­li­e­rea din­tre cele două orga­ni­za­ţii, pre­cum a fost şi che­ma­rea la o redeş­tep­ta­re însoţi­tă de refor­mă care a dus la sepa­ra­rea iniţială.

Întrebare: Acum pla­ni­fi­ca­ţi urma­toa­rea sesiu­ne a Conferinţei Generale în Virginia, în sep­tem­brie 2015. Care vor fi prin­ci­pa­le­le teme de dis­cu­ţie? Aceasta întru­ni­re se ţine la fie­ca­re cinci ani? Cine va participa?

Răspuns: Următoarea sesiu­ne de dele­ga­ţi a Conferinţei Generale va avea loc la Roanoke, Virginia, între 25 august – 12 sep­tem­brie 2015. Sesiunile noas­tre de dele­ga­ţi au loc la fie­ca­re patru ani. Aşteptăm apro­xi­ma­tiv 200 de repre­zen­tanţi din toa­te continentele.

Principalele teme ale agen­dei vor fi: dona­rea de orga­ne, euta­na­sia, cla­ri­fi­ca­rea rolu­lui dia­co­ni­lor, căsă­to­ri­i­le tri­ba­le şi esca­to­lo­gia. Sunt mul­te pla­ni­fi­cări care vor avea loc după ce dele­ga­ţii vor auzi rapoar­te­le actu­a­li­lor slu­j­ba­şi şi vor face suges­tii impor­tan­te în vede­rea îmbu­nă­tă­ţi­rii lucrării.

Adunările publi­ce vor avea loc la Salem Civic Center, lan­gă Roanoke, Virginia, între 10–13 sep­tem­brie 2015 şi toţi sunt bine­ve­ni­ţi să par­ti­ci­pe. Pentru mai mul­te infor­ma­tii, acce­sa­ţi pagi­na noas­tră de web.

Întrebare: Este hiro­to­ni­rea feme­i­lor o pro­ble­mă în dis­cu­ţie la Conferinţa Generală prin­tre con­du­că­to­rii Mişcării de Reformă şi în bise­ri­ci­le reformiste?

Răspuns: Noi nu avem opi­nii dife­ri­te în pri­vinţa hiro­to­ni­rii feme­i­lor. Întrucât mem­brii noş­tri sunt în armo­nie reci­pro­că în aceas­tă con­si­de­ra­ţie, tema nu va fi în agen­da noas­tră de discuţii. 

Suntem în mod una­nim împo­tri­va aces­tui act. Nu găsim o baza bibli­că pen­tru el.

Întrebare: Aţi remar­cat une­le ten­dinţe care indi­că fap­tul că unii mem­brii ai bise­ri­cii AZŞ se ala­tu­ră Mişcării de Reformă sau că mem­brii ai Mişcării de Reformă se ala­tu­ră bise­ri­cii AZŞ?

Răspuns: Din când în când unii mem­bri ai bise­ri­cii AZŞ se ală­tu­ră bise­ri­cii AZŞ-MR şi invers. Totuşi, nu se pro­du­ce un număr mare de trans­fer din par­tea niciu­nei părţi.

Întrebare: Când aţi fost ales Preşedinte al Bisericii Reformiste? Care sunt prin­ci­pa­le­le obiec­ti­ve ca preşe­din­te? Care sunt cele mai mari provocări?

Raspuns: Am fost ales preşe­din­te în august 2011, în România. Sunt ori­gi­nar din Brazilia.

Scopurile prin­ci­pa­le sunt să pre­gă­tim oame­nii să pri­meas­că bote­zul Duhului Sfânt, ca apoi să răs­pân­dim Evanghelia împre­u­nă cu marea pute­re a Ploii Târzii şi să ter­mi­năm lucra­rea de evan­ghe­li­za­re a lumii.

Cele mai mari pro­vo­cări sunt de a rămâ­ne într‑o uni­ta­te per­fec­tă cu Hristos şi lucra­rea de pro­po­vă­du­i­re a celor trei solii înge­reşti (Apocalipsa 14:6–13), accen­tu­ând mesa­jul “Domnul, Neprihănirea Noastră!”

Întrebare: Care este tre­cu­tul dum­ne­a­voas­tră în cadrul Mişcării de Reformă? Aţi fost cres­cut în Mişcare sau aţi fost convertit?

Răspuns: Tatăl meu a fost roma­no-cato­lic. După ce a stu­di­at Biblia, a deve­nit mem­bru al Bisericii Metodiste. În 1942, trei col­por­tori refor­mi­şti au vizi­tat oră­şe­lul nos­tru, Tres Rios, din Rio de Janeiro, Brazilia. După ce a citit o car­te pro­fe­ti­că, tatăl meu a deve­nit mem­bru al Mişcării de Reformă.

Eu am fost năs­cut într-un mediu cre­ş­tin şi am deve­nit mem­bru al bise­ri­cii în 1961. După ce am urmat cur­su­ri­le Şcolii Misionare din Brazilia, am intrat în lucra­rea de col­por­taj, fiind ceva ce am făcut bucu­ros timp de opt ani. Apoi am deve­nit lider col­por­tor, lucra­tor biblic şi lider al Departamentului de Tineret. Am avut diver­se res­pon­sa­bi­li­tă­ţi în toa­te nive­lu­ri­le bise­ri­cii (în bise­ri­ca loca­lă, Conferința de Stat, Uniunea de Conferinţe şi Conferinţa Generală). Am fost hiro­to­nit ca pre­di­ca­tor în 1977.

Am fost ales Secretar Regional al Conferinţei Generale în America de Sud (timp de opt ani), apoi Secretar în cadrul Conferinţei Generale, şi din nou Secretar Regional în America de Nord, Vicepreşedinte al Conferinţei Generale şi acum Preşedinte.

Sperăm că popo­rul lui Dumnezeu se va pre­găti cât mai curând pen­tru ca urmă­toa­rea sesiu­ne de Conferinţă Generală să o ţinem împre­u­nă cu Domnul şi Mântuitorul nos­tru în glo­ria cerească.