Simpozion internațional de muzică sacră

Celebrul com­po­zi­tor ger­man Johann Sebastian Bach spu­nea: „Muzica este o armo­nie agrea­bi­lă în onoa­rea lui Dumnezeu şi desfă­ta­rea per­mi­să sufletului”.

Plecând de la acest minu­nat gând, putem să con­ști­en­ti­zăm că muzi­ca este unul din­tre cele mai pre­ți­oa­se daruri ofe­ri­te de bunul Dumnezeu oame­ni­lor. În acest sens, a avut loc pri­mul Simpozion de Muzică Sacră în bise­ri­ca noas­tră, ini­țiat și coor­do­nat de Conferința Generală, în peri­oa­da 3–9 noiem­brie 2014, în Brazilia, la Itu – Sao Paolo.

În cadrul aces­tui Simpozion s‑au dis­cu­tat dife­ri­te teme des­pre muzi­că și impac­tul aces­te­ia asu­pra oamenilor.

1. Originea muzi­cii, temă sus­ți­nu­tă de Aroldo Gessner (Brazilia);
2. Relația din­tre cul­tu­ră și închi­na­re în tim­pul Bibliei, temă sus­ți­nu­tă de Djordje Bosanac (Serbia);
3. Relația din­tre muzi­că și închi­na­re în cul­tu­ra actu­a­lă, temă sus­ți­nu­tă de Israel Baez (Ecuador);
4. Principiile bibli­ce ale muzi­cii în închi­na­re și în rela­ție cu cul­tu­ra, temă sus­ți­nu­tă de Marcos Pedrazas (Brazilia);
5. Importanța muzi­cii în evan­ghe­li­za­re, temă sus­ți­nu­tă de Joffre Castro (Ecuador);
6. Puterea muzi­cii, tema sus­ți­nu­tă de David Zic (SUA);
7. Proprietățile muzi­cii instru­men­ta­le în raport cu închi­na­rea, temă sus­ți­nu­tă de Tania Palamarchuck (SUA);
8. Principiile bibli­ce pri­vind muzi­ca instru­men­ta­lă în închi­na­re, temă sus­ți­nu­tă de Isaac Tercerios (Bolivia);
9. Relația din­tre muzi­cieni și pas­tori, temă sus­ți­nu­tă de Nathan Taylor (Australia);
10. Importanța cân­tă­rii în bise­ri­că, temă sus­ți­nu­ta de Javier Bizama (Chile);
11. Ritmul și metrul ca ele­men­te struc­tu­ra­le în muzi­că, temă sus­ți­nu­tă de Eunice Dias (Brazilia);
12. Structura rit­mi­că în muzi­ca de închi­na­re, temă sus­ți­nu­tă de Barbara Monterose (USA);
13. Scopul muzi­cii în închi­na­re, sus­ți­nu­tă de Matheus Sousa (Brazilia);
14. Muzica — fac­tor de uni­re a tine­ri­lor, temă sus­ți­nu­tă de Oz Demis Otniel Luiss (Romania);
15. Pericolul for­ma­lis­mu­lui în lau­dă, temă sus­ți­nu­tă de Jose Antonio Cachipupu (Angola);
16. Pericolul închi­nă­rii caris­ma­ti­ce, temă sus­ți­nu­tă de Radu Ioniță (Romania);
17. Pericolul rela­ti­vis­mu­lui în muzi­că, tema sus­ți­nu­tă de Maxym Kalinim (Ucraina);
18. Muzicieni după ini­ma lui Dumnezeu, tema sus­ți­nu­tă de David Paes Silva (SUA);
19. Pași spre ade­vă­ra­ta închi­na­re, tema sus­ți­nu­tă de Liviu Tudoroiu (SUA);
20. Paralela din­tre cân­ta­rea din Exod 15 și Apocalipsa 15, temă sus­ți­nu­tă de Ojuok Daniel (Kenia).

Muzica are ori­gi­ne cereas­că. Din ver­se­tul din Iov 38:7 aflăm că „ste­le­le dimi­neţii izbu­c­neau în cân­tări de bucu­rie şi când toţi fiii lui Dumnezeu sco­teau stri­gă­te de vese­lie”. Cântecul de lau­dă este atmosfe­ra ceru­lui, iar când cerul vine în con­tact cu pămân­tul, exis­tă muzi­că și cân­ta­re — „mul­țu­mi­ri și cân­tări de lau­dă”. (Isaia 51:3).

Muzica nu este așa cum o cunoaș­tem noi, ea vine din ceruri. Originea muzi­cii este în Dumnezeu. Imaginați-vă cum este să ascul­tăm muzi­ca ceru­lui. Muzica este unul din­tre mij­loa­ce­le cele mai efi­cien­te de a impre­sio­na ini­ma cu ade­vă­rul spiritual.

S‑a dis­cu­tat des­pre muzi­că în tim­pul Vechiului Testament cât și des­pre ele­men­te­le spe­ci­fi­ce popo­ru­lui Israel. Israeliţii se înve­ci­nau cu dife­ri­te popoa­re păgâ­ne, care au adus o influ­en­ță nu toc­mai bene­fi­că asu­pra lor dato­ri­tă fap­tu­lui că au împru­mu­tat influ­en­țe­le cul­tu­ra­le și muzi­ca­le în închi­na­rea acestora.

S‑a dis­cu­tat des­pre pro­pri­e­tă­ți­le muzi­cii instru­men­ta­le și impor­tan­ța folo­si­rii instru­men­te­lor muzi­ca­le în închi­na­re. De ase­me­nea s‑a pre­zen­tat cate­go­ria din care fac par­te: instru­men­te­le muzi­ca­le cu coar­de, instru­men­te­le cu cla­vi­a­tu­ră, instru­men­te­le de suflat, instru­men­te­le de per­cu­ție și instru­men­te­le electronice.

„Cântarea să fie înso­ți­tă de instru­men­te muzi­ca­le, folo­si­te cu iscu­sin­ță. Nu tre­bu­ie să ne opu­nem folo­si­rii instru­men­te­lor musi­ca­le în lucra­rea noas­tră” spu­ne E.G.White în lucra­rea Evanghelizare, pag. 507.3.

Muzica instru­men­ta­lă are o impor­tan­ță deo­se­bi­tă în cadrul evan­ghe­li­ză­ri­lor pre­gă­tind ascul­tă­to­rul spre trans­mi­te­rea mesa­ju­lui evanghelic.

Totuși instru­men­te­le muzi­ca­le nu au voie să aco­pe­re vocea uma­nă. Acest instru­ment vocal este unic între instru­men­te, este ceva viu în natu­ra noas­tră. De cân­tă­reți depin­de cură­ția sune­tu­lui și a tonu­lui. Însuși Domnul Hristos a folo­sit acest dar și împre­u­nă cu uce­ni­cii săi au cân­tat cân­tări de lau­dă (Marcu 14:26). „Vocea care cân­tă pen­tru Dumnezeu dintr‑o ini­mă pli­nă de recu­noș­tin­ță și de mul­țu­mi­re este mult mai plă­cu­tă îna­in­tea Sa decât melo­dia tutu­ror instru­men­te­lor muzi­ca­le ce au fost inven­ta­te vreo­da­tă de mâi­ni­le ome­nești” spu­ne E.G. White în lucra­rea Evanghelizare pag. 506.2.

Cântarea în adu­na­re are o pute­re spe­cia­lă. Cântecul con­gre­ga­țio­nal a fost o par­te din închi­na­re, nu doar pen­tru pre­oți, ci și pen­tru popor. „Să nu cân­te întot­dea­u­na doar câte­va per­soa­ne. Cât mai ade­sea este cu putin­ță, să cân­te întrea­ga adu­na­re”. — Testimonies for the Church 9:144

„Serviciul de închi­na­re, prin cân­tec, să nu fie înde­pli­nit doar de câte­va per­soa­ne. Toți cei pre­zenți să fie încu­ra­jați să par­ti­ci­pe la ser­vi­ci­ul aces­ta prin cân­tec”. — Letter 157, 1902. Pastorii sunt che­mați să învețe cât mai mult din tai­ne­le muzici și ori de câte ori este nece­sar să folo­seas­că muzi­ca în cadrul Serviciului Divin.

Pe par­cur­sul isto­ri­ei, împă­ra­tul David adu­ce o refor­mă impor­tan­tă în folo­si­rea muzi­cii la tem­plu. El doreș­te să adu­că chi­vo­tul la Ierusalim fără să con­sul­te pe Dumnezeu, dar aceas­tă pri­mă încer­ca­re sfâr­șeș­te cu moar­tea lui Uza. În acel moment, David con­sta­tă impor­tan­ța muzi­cii sacre într-un moment solemn, iar a doua încer­ca­re va fi încu­nu­na­tă de suc­ces și bine­cu­vân­ta­rea lui Dumnezeu, deo­a­re­ce de data aceas­ta îl con­sul­tă pe Dumnezeu, iar El îi spu­ne că întrea­ga adu­na­re tre­bu­ie să se sfin­țeas­că îna­in­te de a adu­ce chi­vo­tul la Ierusalim.

S‑a dis­cu­tat des­pre dife­ri­te genuri/stiluri muzi­ca­le cum ar fi: Rock, Pop, Dance, Hip-Hop, Jazz, Blues, Bossa nova, Samba, New Age.

Muzica New Age este o muzi­că ce pre­zin­tă unul din cele mai mari peri­co­le deo­a­re­ce este foar­te apro­pi­a­tă de muzi­ca sacră, iar sco­pul ei este să cre­e­ze o spi­ri­tu­a­li­ta­te fără a trans­mi­te un mesaj spi­ri­tu­al bogat. Specific, în cadrul aces­te­ia anu­mi­te fra­ze se repe­tă, ceea ce con­du­ce omul într‑o sta­re de tranșă.

De ase­me­nea s‑a dis­cu­tat des­pre rit­mi­că și metri­că, un subiect din care s‑a putut înțe­le­ge clar rolul rit­mu­lui în cân­ta­re. Ritmul este orga­ni­za­rea tim­pu­lui. Nu îmi pot ima­gi­na o melo­die fără ritm, însă exis­tă o ordi­ne în care tre­bu­ie să se facă aceas­ta, iar odi­nea aceas­ta vine de la Dumnezeu. Această ordi­ne este: Melodie, Armonie și Ritm. În momen­tul în care se inver­sea­ză aces­te valori, muzi­ca devi­ne un bles­tem, afec­tând capa­ci­ta­tea de con­cen­tra­re și înțe­le­ge­re a pla­nu­lui lui Dumnezeu. Muzica are un impact deo­se­bit asu­pra lobu­lui fron­tal, demon­strân­du-se ști­in­ți­fic efec­te­le adver­se ascul­tă­rii unei muzici nepo­tri­vi­te asu­pra plan­te­lor și asu­pra animalelor.

Cea mai bună muzi­că pen­tru dezvol­ta­rea min­ții noas­tre este muzi­ca cla­si­că baro­că, deo­a­re­ce urmă­reș­te ordi­nea lăsa­tă de Dumnezeu.

Una din cele mai bune meto­de de a uni tine­rii în muzi­că este muzi­ca cora­lă. Muzica cora­lă își are ori­gi­nea în muzi­ca gre­go­ri­a­nă, care se cân­ta pe o sin­gu­ră voce. Cu tre­ce­rea tim­pu­lui, când a venit Reforma, Dumnezeu a con­dus lucru­ri­le în așa fel încât Martin Luther să adu­că o refor­mă impor­tan­tă în muzi­ca cora­lă și anu­me: cân­ta­tul pe patru voci. Prin muzi­ca cora­lă are loc o reve­ni­re la sim­pli­ta­te, dar cu o nouă încăr­că­tu­ră emoțională.
Martin Luther decla­ra: „După teo­lo­gie, locul urmă­tor și cea mai mare cin­ste i se cuvi­ne muzi­cii. Ea este un mare dar al lui Dumnezeu”.

Nu tre­bu­ie ames­te­ca­tă muzi­ca pro­fa­nă cu muzi­ca sacră. Exista dife­ri­te curen­te cha­ris­ma­ti­ce care chea­mă oame­nii la închi­na­re prin muzi­că, dar inver­sând ordi­nea lăsa­tă de Dumnezeu și schim­bând sen­sul în felul aces­ta: Ritm – Melodie – Armonie, unde rit­mul devi­ne prin­ci­pal. Muzica tre­bu­ie cân­ta­tă cu bucu­rie, iar al doi­lea rod al Duhului Sfânt este bucuria.

Trebuie bise­ri­ca să se adap­te­ze ten­din­țe­lor moder­ne din ziua de azi? Unii vor adu­ce în față exem­plul Apostolului Pavel care zicea în 1 Corinteni 9:20, 22: „Cu iude­ii m‑am făcut ca un iudeu, ca să câş­tig pe iudei… Am fost slab cu cei sla­bi, ca să câş­tig pe cei sla­bi. M‑am făcut tutu­ror totul, ca, ori­cum, să mân­tu­iesc pe unii din ei.” Este adap­ta­rea greșită?

Atunci când te adap­tezi tre­bu­ie să lași „lucrul vechi” și să aduci ceva nou care să pla­că oame­ni­lor, dar noi sun­tem che­mați să res­ta­u­răm chi­pul lui Dumnezeu în oameni, nu să ne adap­tăm ten­din­țe­lor aces­tui veac „cala­mi­tat”.

În cadrul sim­po­zio­nu­lui muzi­cal, în urma dis­cu­ți­i­lor pe aces­te teme pre­zen­ta­te, s‑au for­mu­lat 26 de punc­te pri­vind muzi­ca sacră, punc­te ce vor fi con­cre­ti­za­te în prin­ci­pii ale muzi­cii de închi­na­re în biserică.

În înche­ie­rea semi­na­ru­lui fr. Liviu Todoroiu a enu­me­rat și deta­li­at câte­va aspec­te care ar putea con­sti­tui pași spre succes:

1. Cui tre­bu­ie să ne închi­năm? Răspunsul îl găsim în Amos 5:8 „Domnul este nume­le Lui”.
2. Închinarea ar tre­bui să fie uni­ver­sa­lă, con­form Psalmii 148:1–5.
3. Spațiul spe­cial de închi­na­re în Univers este des­cris în Isaia 14:13 KJV, capă­tul mia­ză-noap­tei, pe mun­te­le adu­nă­rii Dumnezeilor, locul unde este Tronul lui Dumnezeu. Orionul este cen­trul Universului.
4. Atitudinea închi­nă­to­ri­lor, care este pre­zen­ta­tă în Isaia 6:2,3 „Serafimii stă­teau dea­su­pra Lui, şi fie­ca­re avea şase aripi: cu două îşi aco­pe­reau faţa, cu două îşi aco­pe­reau picioa­re­le, şi cu două zbu­rau. Strigau unul la altul şi ziceau: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oşti­ri­lor! Tot pămân­tul este plin de mări­rea Lui!”

În fina­lul sim­po­zio­nu­lui s‑a făcut o para­le­lă între Exodul 15 și Apocalipsa 15.

În Exodul capi­to­lul 15 se vor­beș­te des­pre cân­ta­rea de biru­in­ță a isra­e­li­ți­lor asu­pra egip­te­ni­lor; sune­tul era unul de bucu­rie. Iar Apocalipsa 15 vor­beș­te des­pre cân­ta­rea de biru­in­ță a celor 144.000, care vor obține vic­to­ria asu­pra tutu­ror lucru­ri­lor. Ei vor cân­ta Cântarea lui Moise și a Mielului.

De ce se cân­tă aces­te cân­tări? Pentru că aceas­tă cân­ta­re repre­zin­tă expe­rien­ța popo­ru­lui lui Dumnezeu și nimeni nu va putea cân­ta aceas­tă cân­ta­re decât biru­i­to­rii asu­pra fiarei.

Dorința noas­tră este ca toți să ajun­gem feri­ciți aca­să.

Oz Demis Otniel Luiss
Departamentul de muzi­că al Uniuni Romane AZS-MR

Mai mul­te foto­gra­fii de la sim­po­zion sunt dis­po­ni­bi­le pe Contul Flickr AZS-MR:

[fli­c­kr­ba­d­ge set=„72157650313533128“]