Salvat din robie — Prietenii Împăratului
Salvat din robie
Seria: „Prietenii Împăratului” – congres internațional pentru tineri ce a avut loc la Mogyorod, Ungaria între 12–18 august 2013.
Prezintă: Peter Lausevic
Sinopsis:
Salvat din robie
I. Robia
Care este în general sensul biblic al termenului rob?
- Vechiul Testament: 5650 ‘erbed {eh’-bed}
Semnificație: 1) sclav, slujitor 1a) sclav, slujitor, rob 1b) subiecți 1c) slujitori, închinători (lui Dumnezeu) 1d) slujitor (în sens special ca profeți, leviți etc) 1e) slujitor (al lui Israel) 1f) slujitor (ca formă de adresare între egali)
- Noul Testament: 1401 dou/loj doulos {doo’-los}
Semnificație: 1) un sclav, rob, om de condiție servilă 1a) un sclav 1b) metaforic, cineva care se predă pe sine voinței altcuiva, acei a căror servicii sunt folosite de Hristos în extinderea și avansarea cauzei Sale printre oameni 1c) devotat altuia până la desconsiderarea intereselor proprii 2) un slujitor, însoțitor
Cum devine cineva un slujitor sau un rob?
Lev 25:47 Dacă un străin sau un venetic se îmbogăţeşte, şi fratele tău sărăceşte lângă el şi se vinde străinului care locuieşte la tine sau vreunuia din familia străinului,…
O sărăcie neașteptată poate determina pe cineva să se vândă ca rob
2Imp 4:1 O femeie dintre nevestele fiilor prorocilor a strigat lui Elisei: „Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l‑a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să‑i facă robi.”
Alteori din cauza nebuniei cuiva
Mat 18:23–25 De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să se socotească cu robii săi. A început să facă socoteala şi i‑au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni. Fiindcă el n‑avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să‑l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.
- 10.000 de talanți = 600.000 lbs
- 600.000 lbs = 7.200.000 uncii troiene
- În argint = 21.51 uncii troiene = 154.872.000$ (13 august 2013 prețul bursei de valori din New York)
- În aur = 1.322 uncii troiene = 9.518.400.000$ (13 august 2013 prețul bursei de valori din New York)
Cât poate achita un sclav din această sumă?
- Dacă ar fi să plătească 1 milion de dolari din datorie pe an — fără a include dobânda — ar dura 154 ani pentru argint.
- Dacă ar fi aur, ar dura 9.518 ani la 1 milion de dolari pe an.
Ce se întâmplă dacă luăm și dobânda în considerare?
Chiar și o simplă dobândă de 5% pe an în argint s‑ar ridica la 7.743.600$.
Aceasta ar însemna 645.300$ pe lună
21.215$ pe zi
Neplătind nimic în 50 de ani s‑ar ajunge la o sumă astronomică (1.867.593.117$).
Scopul parabolei biblice prezentată de Isus este să arate imposibilitatea noastră de a ieși din datorie.
II. Vândut în datorii
Din ce cauză suntem datori lui Dumnezeu?
Rom 4:1–5 Ce vom zice, dar, că a căpătat, prin puterea lui, strămoşul nostru Avraam? Dacă Avraam a fost socotit neprihănit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu. Căci ce zice Scriptura? „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s‑a socotit ca neprihănire.” Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socoteşte nu ca un har, ci ca ceva datorat; pe când, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el îi este socotită ca neprihănire.
Este destul de evident că păcatul
Rom 6:16 Nu ştiţi că, dacă vă daţi robi cuiva, ca să‑l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire?
Ce cere păcatul?
Iac 1:14–15 Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea.
De ce merităm moartea?
Rom 5:12 De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…
Merit să mor pentru că Adam a păcătuit? Sunt responsabil pentru păcatele părinților mei? Care este principiul biblic stabilit în sistemul juridic din Israel cu privire la această problemă?
Deut 24:16 Să nu omori pe părinţi pentru copii şi să nu omori pe copii pentru părinţi; fiecare să fie omorât pentru păcatul lui.
Intră aceasta în conflict cu porunca a doua?
Exod 20:5 Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,…
Este inevitabil ca și copiii să sufere urmările faptelor rele ale părinților lor, dar ei nu sunt pedepsiți pentru vinovăția părinților, în afara cazului că și ei au luat parte la păcatele lor. Cu toate acestea, copiii calcă, de obicei, pe urmele părinților lor. Prin moștenire sau exemplu, fiii devin părtași ai păcatelor tatălui lor. Tendințele spre rău, apetitul pervertit și moralitatea josnică, împreună cu bolile și degenerarea fizică se transmit ca o moștenire din tată în fiu, până la a treia și a patra generație. PP 306.3
Mai are acest principiu nevoie de vreo clarificare?
Ezec 18:19–20 Voi însă ziceţi: „Pentru ce nu poartă fiul pedeapsa pentru nelegiuirea tatălui său?” Pentru că fiul a lucrat după neprihănire şi dreptate, a păzit şi a împlinit toate legile Mele; el va trăi negreşit! Sufletul care păcătuieşte, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, şi tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el, şi răutatea celui rău va fi peste el.
Atunci de ce merităm moartea?
Rom 3:23 Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.
- Cu alte cuvinte, sunt un păcătos deoarece eu am păcătuit, nu datorită păcatelor tatălui meu
- Sunt în întregime responsabil pentru faptele mele
- Cele mai dificil de învățat pentru o persoană ce trece de la copilărie la maturitate este principiul responsabilității pentru propriile acțiuni
- Aceasta înseamnă a fi adolescent
De aceea, eu sunt de fapt vândut păcatului.
Rom 7:14 Ştim, în adevăr, că Legea este duhovnicească; dar eu sunt pământesc, vândut rob păcatului.
Ce înseamnă să fii vândut rob păcatului?
Rom 7:18–20 Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce‑i drept, am voinţa să fac binele, dar n‑am puterea să‑l fac. Căci binele pe care vreau să‑l fac, nu‑l fac, ci răul pe care nu vreau să‑l fac, iată ce fac! Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
Face aceasta ca legea să fie rea?
Rom 7:16 Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună.
Legea în sine este bună, dar eu sunt vândut în robia păcatului și nu se pot face nimic, chiar dacă recunosc că legea este benefică.
Rom 7:12 Aşa că Legea, negreşit, este sfântă, şi porunca este sfântă, dreaptă şi bună.
III. Răscumpărarea
Ce altceva este în neregulă cu această servitute față de păcat?
Isa 59:2 Ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi‑L împiedică să v‑asculte!
De fapt cauzează separare de Dumnezeu
De ce este separarea de Dumnezeu atât de îngrozitoare?
Ioan 17:3 Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L‑ai trimis Tu.
Ce este de fapt răscumpărarea?
Lev 25:48–49 El să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi vândut: unul din fraţii lui să poată să‑l răscumpere. Unchiul lui, sau fiul unchiului lui, sau una din rudele lui de aproape, va putea să‑l răscumpere; sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singur.
- Am văzut deja cât de imposibil este să fim răscumpărați prin noi înșine, mai ales odată ce am fost vânduți în sclavie.
- Răscumpărarea înseamnă a cumpăra înapoi ceva care a fost pierdut sau vândut.
- În cazul unui sclav, a achiziționa o persoană de la o sclavie la alta.
De ce este imposibil să ne salvăm pe noi înșine?
Gal 3:10–12 Căci toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem; pentru că este scris: „Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.” Şi că nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci „cel neprihănit prin credinţă va trăi.” Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice: „Cine va face aceste lucruri va trăi prin ele.”
De ce? Deoarece nu putem să achităm nici măcar dobânda pe datoria anterioară.
Dar păcătosul nu se poate transforma pe sine, prin exercitarea propriei sale voințe. El nu are nici puterea prin care să poată face această schimbare. Aluatul — ceva cu totul din afară — trebuie să fie pus în făină — mai înainte ca schimbarea dorită să aibă loc. Tot astfel și harul lui Dumnezeu trebuie să fie primit de păcătos mai înainte ca el să poată fi pregătit pentru Împărăția slavei, în ceea ce privește mântuirea, toată cultura și educația pe care o poate da lumea, nu va putea face dintr-un fiu degradat al păcatului, un fiu al cerului. Puterea regeneratoare trebuie să vină de la Dumnezeu. Parabolele Domnului Hristos 96.2
Deci ce trebuie să se întâmple?
Gal 3:13 Hristos ne‑a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: „Blestemat e oricine este atârnat pe lemn”
Ce face această răscumpărare pentru păcatele din trecut?
Col 1:13–14 El ne‑a izbăvit de sub puterea întunericului şi ne‑a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui, în care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor.
IV. Concluzie
Întrebări
- Ce înseamnă că Hristos a trebuit să devină un blestem pentru noi?
- Ce se întâmplă cu noi când suntem răscumpărați?
- Devenim slujitori ai regelui?
- Devenim fii și fiice ale regelui?
- Sau există altceva în cadrul răscumpărării cerești?
