Istoria alimentației — Curs de nutriție la Cluj-Napoca

Istoria alimentației - Curs de nutriție la Cluj-Napoca

Se întâm­plă de mul­te ori să cre­dem că putem fi de folos pen­tru cei din jurul nos­tru, însă nu întot­dea­u­na cei căro­ra le ofe­rim tim­pul, banii, ama­bi­li­ta­tea și sim­pa­tia noas­tră ne per­cep așa cum ne-am dori. Dar atunci când impli­ca­rea noas­tră în folo­sul alto­ra are de‑a face cu sănă­ta­tea lor, fie că este vor­ba de pre­ven­ția boli­lor, fie că este vor­ba de tra­ta­rea lor, majo­ri­ta­tea oame­ni­lor sunt dis­puși să recu­noas­că fap­tul că o ast­fel de acțiu­ne în folo­sul alto­ra este într-ade­văr binevenită.

Cam așa s‑a întâm­plat și în ora­șul Cluj. Încă din pri­mă­va­ra anu­lui 2013, cu oca­zia unor semi­na­rii la care s‑au pre­zen­tat subiec­te lega­te de sănă­ta­tea fizi­că și de sănă­ta­tea spi­ri­tu­a­lă, s‑au legat pri­e­te­nii între cur­sanți și cei care s‑au impli­cat în orga­ni­za­rea pre­zen­tă­ri­lor. De ace­ea, la sfâr­și­tul ulti­mu­lui curs de sănă­ta­te și pre­zen­tări de rețe­te de bucă­tă­rie vege­ta­ri­a­nă, par­ti­ci­pan­ții au soli­ci­tat ini­ți­e­rea unui nou curs. Ca răs­puns la dorin­ța lor, s‑a decis orga­ni­za­rea altui curs, în luna octom­brie 2013, care de data aceas­ta a fost con­ce­put sub for­ma unei incur­siuni în Istoria Alimentației. Fratele Emil Barbu în cola­bo­ra­re cu fra­ții din comu­ni­ta­tea Cluj și din comu­ni­tă­ți­le înve­ci­na­te au depus un efort deo­se­bit pen­tru a oferi par­ti­ci­pan­ți­lor la curs cele mai uti­le infor­ma­ții și cele mai gus­to­a­se feluri de mân­ca­re vege­ta­ri­a­nă. Pe par­cur­sul a apro­xi­ma­tiv două luni, în jur de 30 de cur­sanți s‑au întâl­nit săp­tămâ­nal la bise­ri­ca noas­tră din Cluj, unde au avut oca­zia să afle des­pre pla­nul lui Dumnezeu cu pri­vi­re la ali­men­ta­ția omu­lui, des­pre modi­fi­că­ri­le din die­tă care au sur­ve­nit în urma căde­rii în păcat, des­pre sti­lul de via­ță și ali­men­ta­ția mari­lor per­so­na­je din Sfânta Scriptură și de‑a lun­gul isto­ri­ei ce a urmat. Ceea ce a tre­zit cel mai mult inte­re­sul celor pre­zenți a fost expli­ca­rea fap­tu­lui că Dumnezeu are, de ase­me­nea, pen­tru noi astăzi, un plan desă­vâr­șit în ceea ce pri­veș­te ali­men­ta­ția noas­tră și depin­de numai de noi dacă dorim să ne con­for­măm aces­tu­ia sau nu. Atenția cur­san­ți­lor a fost îndrep­ta­tă de ase­me­nea spre Noul Pământ, unde Dumnezeu are din nou în vede­re cea mai bună hra­nă pen­tru copi­ii Săi, ast­fel încât pla­nul ini­țial să poa­tă fi com­plet restaurat.

Istoria Alimentației

La sfâr­și­tul fie­că­rei pre­zen­tări din Istoria Alimentației, par­ti­ci­pan­ții aveau oca­zia să afle câte­va infor­ma­ții pri­vind uti­li­ta­tea și modul de pre­gă­ti­re a anu­mi­tor fruc­te, legu­me și zar­za­va­turi, pe care mai apoi puteau să le gus­te, pre­pa­ra­te în diver­se feluri de către suro­ri­le care se ocu­pau de pre­gă­ti­rea rețe­te­lor vege­ta­rie­ne, după ce se ros­tea, de fie­ca­re dată, bine­cu­nos­cu­ta rugă­ciu­ne Tatăl nos­tru.

Istoria alimentației - Cursanți

Interesant a fost că, nu doar infor­ma­ți­i­le folo­si­toa­re pe care le pri­meau i‑au deter­mi­nat să par­ti­ci­pe, ci și pri­e­te­nia care s‑a legat mai strâns între orga­ni­za­tori și cur­sanți, pri­e­te­nie con­so­li­da­tă prin cân­tă­ri­le cân­ta­te împre­u­nă, mici­le aten­ții și sur­pri­ze ofe­ri­te, dis­cu­ți­i­le inte­re­san­te prin care puteau afla răs­puns la dife­ri­te pro­ble­me care îi frămân­tau, pe scurt, toa­te deta­li­i­le aces­tea mici, de care au fost impre­sio­nați. Așa că, la ulti­ma întâl­ni­re, unde cur­san­ții au pre­zen­tat dife­ri­te rețe­te vege­ta­rie­ne pre­gă­ti­te de ei, se putea citi pe fețe­le lor dorin­ța de a mai par­ti­ci­pa la ast­fel de cur­suri în vii­to­rul apropiat.

Prin harul lui Dumnezeu, am avut o bucu­rie deo­se­bi­tă când, câte­va tine­re care au par­ti­ci­pat la aces­te pre­zen­tări, au înce­put să frec­ven­te­ze bise­ri­ca noas­tră și la pro­gra­me­le din zile­le de Sabat.

Ne rugăm ca Dumnezeu să bine­cu­vân­te­ze aceas­tă lucra­re și să des­chi­dă noi oca­zii de a lucra pen­tru aces­te per­soa­ne, atât pen­tru bine­le lor fizic, cât și pen­tru bine­le lor spiritual.

A con­sem­nat Gabriela Răileanu