Distracția și recreația — Ce fel de oameni?

Distracția și recreația
Seria: „Ce fel de oameni?” — Tabără pen­tru tineri ce a avut loc între 29 decem­brie 2013 — 2 ianu­a­rie 2014.
Prezintă: Samuel Negruț

Sinopsis:

Distracția și recreația

Distracția și recreația - Ce fel de oameni?

1. Introducere

Definiție:

„Există o deo­se­bi­re între recrea­ţie şi dis­tra­cţie. Recreaţia, dacă este ceea ce spu­ne nume­le, re-cre­a­ţie, va întări şi clă­di. Chemându-ne să ne lăsăm deo­par­te gri­ji­le şi ocu­pa­ţi­i­le obi­ş­nu­i­te, ea adu­ce pros­peţi­me minţii şi tru­pu­lui, făcân­du-ne ast­fel în sta­re să ne întoar­cem cu o nouă pute­re la lucrul aprig al vieţii.

Distracţia, pe de altă par­te, este cău­ta­tă de dra­gul plă­ce­rii şi ade­sea folo­si­tă în exces; aceas­ta ne lip­seş­te de ener­gi­i­le care ne sunt nece­sa­re lucru­lui folo­si­tor şi ast­fel se dove­deş­te un obs­ta­col în calea ade­vă­ra­tu­lui suc­ces în via­ţă.” (Căminul Advent, 476)

„Aceasta este o învă­ță­tu­ră impor­tan­tă pen­tru toți urma­șii lui Hristos. Niciuna din­tre aces­te învă­ță­turi nu avea să fie pier­du­tă, toa­te au fost scri­se pen­tru bine­le gene­ra­ți­i­lor vii­toa­re. Iosif și Maria au pier­dut pe Hristos prin negli­jen­ța unei sin­gu­re zile; trei zile de cău­ta­re îngri­jo­ra­tă au fost nece­sa­re pen­tru găsi­rea lui. Tocmai așa se petrec lucru­ri­le și cu creș­ti­nii când devin nepă­să­tori și negli­jea­ză rugă­ciu­nea și veghe­rea, pot pier­de într‑o zi pe Hristos; și ade­sea este nevo­ie de mul­te zile de cău­ta­re îngri­jo­ra­tă si de întris­ta­re pen­tru a‑L regă­si și a dobân­di din nou pacea sufle­teas­că care a fost pier­du­tă prin vor­biri, glu­me și dis­cu­ții deșar­te, sau prin negli­ja­rea rugă­ciu­nii.” (Viața lui Isus, 35)

2. Distracțiile

A. Jocurile

„Eu nu con­damn jocul sim­plu cu min­gea; însă, chiar şi aces­ta, cât este de sim­plu, poa­te fi exa­ge­rat. Mă dau îna­poi aproa­pe întot­dea­u­na de la rezul­ta­te­le aproa­pe sigu­re ce urmea­ză aces­tor dis­tra­cţii. Acestea con­duc la chel­tu­ieli care ar putea fi folo­si­te pen­tru a duce lumi­na ade­vă­ru­lui unor sufle­te care pier fără Hristos. Distracţiile şi chel­tu­ie­li­le pen­tru satis­fa­cţi­i­le pro­prii, care con­duc pas cu pas la înă­lţa­rea eului, şi instru­i­rea în aces­te jocuri pen­tru plă­ce­re dau naş­te­re la o dra­gos­te şi pasiu­ne pen­tru aces­te lucruri care nu sunt favo­ra­bi­le desă­vârşi­rii unui carac­ter cre­ş­tin. Felul în care au fost folo­si­te la cole­giu nu poar­tă pece­tea ceru­lui. Ele nu for­ti­fi­că inte­lec­tul. Nu rafi­nea­ză şi nu con­duc la cură­ţie de carac­ter. Ele ne con­duc spre obi­ce­iuri şi prac­tici lumeşti, iar cei care le prac­ti­că devin atât de absor­bi­ţi şi înne­bu­ni­ţi după ele, încât ei sunt înre­gis­tra­ţi în ceruri ca iubi­tori mai mult de plă­ceri decât de Dumnezeu. În loc ca inte­lec­tul să fie for­ti­fi­cat pen­tru a‑şi putea face mai bine lucrul, ca stu­denţii să-şi poa­tă adu­ce mai bine la înde­pli­ni­re dato­ri­i­le de cre­ş­tini, prac­ti­ca­rea aces­tor jocuri le umple cre­ie­rul cu gân­duri care le dis­trag min­tea de la stu­dii… Au ca ţin­tă aces­te jocuri numai sla­va lui Dumnezeu? Eu ştiu că nu. Dumnezeu este pier­dut din vede­re. În tim­pul de pro­bă, fiinţe­le inte­li­gen­te înlo­cu­iesc ceea ce ar tre­bui să le con­sti­tu­ie ocu­pa­ţia-căci au voia lui Dumnezeu des­co­pe­ri­tă în acest sens-cu spe­cu­la­ţii şi invenţii ale omu­lui care îl are pe Satana de par­tea sa, insuflându‑i spi­ri­tul său… Domnul Dumnezeul ceru­ri­lor pro­tes­tea­ză împo­tri­va pasiu­nii aprin­se pen­tru aces­te jocuri care sunt atât de ade­me­ni­toa­re.” (Căminul Advent, 464–465)

„… sunt dis­tra­cţii, pre­cum dan­sul, jocul de cărţi, şahul, table­le etc., cu care nu putem fi de acord, pen­tru că cerul le con­dam­nă. Aceste dis­tra­cţii des­chid uşa spre răul cel mare. Ele nu sunt bene­fi­ce, dar au o influ­enţă exci­tan­tă, pro­vo­când în une­le minţi pasiu­ne pen­tru ace­le acti­vi­tă­ţi ce con­duc la jocu­ri­le de noroc şi la pier­de­re. Toate aces­tea tre­bu­ie con­dam­na­te de cre­ş­tini şi înlo­cu­i­te cu ceva com­plet nedă­u­nă­tor.” (CT, 281)

„Câtă pute­re se iro­seş­te în jocu­ri­le voas­tre de fotbal şi în cele­lal­te invenţii ale voas­tre, ase­mă­nă­toa­re cu cele ale nea­mu­ri­lor — exer­ci­ţii care nu aduc nici o bine­cu­vân­ta­re nimă­nui! Puneţi ace­lea­şi puteri la lucru pen­tru a face ceva folo­si­tor şi rapor­tul care se va scrie va putea întâm­pi­na ziua cea mare a lui Dumnezeu. Tot ce se face sti­mu­lat de dato­ria sfân­tă a cre­ş­ti­nis­mu­lui, pen­tru că voi sun­teţi isprav­nici căro­ra li s‑au încre­dinţat talanţi ca să fiţi o bine­cu­vân­ta­re atât pen­tru voi, cât şi pen­tru alţii, vă va da o satis­fa­cţie deo­se­bi­tă, căci totul este făcut pen­tru sla­va lui Dumnezeu. Nu se poa­te găsi vreo cli­pă în via­ţa lui Hristos pe care El să o fi dedi­cat jocu­lui sau dis­tra­cţi­ei. El este mare­le Învăţător atât pen­tru via­ţa pre­zen­tă, cât şi pen­tru cea vii­toa­re. Nu am putut găsi nici măcar o cli­pă în care să-Şi fi învă­ţat uce­ni­cii să se anga­je­ze în jocuri de fotbal sau jocuri pugi­lis­ti­ce, ca miş­ca­re fizi­că pen­tru corp sau în repre­zen­tări tea­tra­le; şi Domnul Hristos este mode­lul nos­tru în toa­te lucru­ri­le. Domnul Hristos, Mântuitorul lumii, i‑a dat fie­că­rui om o lucra­re de făcut şi îi cere să se ‘pre­o­cu­pe de aceas­ta până va veni El’.” (Principii fun­damen­ta­le ale edu­ca­ți­ei creș­ti­ne, 230)

B. Teatrul

„Printre cele mai peri­cu­loa­se locuri de dis­tra­cţii este tea­trul. În loc să fie o şcoa­lă a mora­li­tă­ţii şi a vir­tu­ţii, după cum se pre­tin­de în repe­ta­te rân­duri, el este chiar foca­rul imo­ra­li­tă­ţii. Obiceiuri vicioa­se şi încli­na­ţii păcă­toa­se sunt întă­ri­te şi înce­tă­ţe­ni­te prin tea­tru. Cântece uşu­ra­ti­ce, ges­turi, expre­sii şi ati­tu­dini las­ci­ve depra­vea­ză în mod obi­ş­nu­it ima­gi­nea şi cobo­a­ră mora­lul. Orice tânăr care frec­ven­tea­ză în mod obi­ş­nu­it ast­fel de spec­ta­co­le va fi corupt. Nu exis­tă în ţara noas­tră o mai puter­ni­că influ­enţă care să otră­veas­că ima­gi­nea, care să dis­tru­gă impre­si­i­le sfin­te şi care să toceas­că gus­tul pen­tru plă­ce­ri­le lini­ş­ti­te şi sobre ale vieţii, ca spec­ta­co­le­le de tea­tru… Singura cale sigu­ră este ace­ea a evi­tă­rii tea­tru­lui, cir­cu­lui, şi a ori­că­rui loc îndo­iel­nic de amu­za­ment.” (CT, 271)

C. Muzica pervertită

„Prin dra­mă el [sata­na] a lucrat timp de seco­le pen­tru a trezi pasiu­nea şi a ridi­ca în slă­vi vici­ul. Opera — cu eta­la­rea fas­ci­nan­tă şi muzi­ca tul­bu­ră­toa­re, mas­ca­ra­dă, dans, joc de cărţi-este folo­si­tă de Satana pen­tru a dărâ­ma bari­e­re­le prin­ci­pi­u­lui şi a des­chi­de uşa îngă­du­inţei sen­zu­a­le.” (Căminul Advent, 479)

D. Conversații ieftine

„Mersul con­ver­sa­ţi­ei evi­denţi­a­ză comoa­ra din ini­mă. Discuţia iefti­nă, bana­lă, cuvin­te­le uşoa­re, spi­ri­te­le proas­te, făcu­te pen­tru a stârni râsul sunt bunu­ri­le lui Satana şi toţi care se dedau la ast­fel de dis­cu­ţii îi fac jocul.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 276)

„Nu reco­mand ace­le reu­niuni de plă­ce­re, în care tine­rii se întâl­nesc pen­tru sim­plul amu­za­ment, pen­tru a se anga­ja în con­ver­sa­ţii iefti­ne, fără sens, şi în care se aud râse­te zgo­mo­toa­se. Nu reco­mand acel gen de întâl­niri, în care dem­ni­ta­tea este lăsa­tă deo­par­te, iar atmosfe­ra este una a slă­bi­ciu­nii şi a pros­ti­ei.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 280)

„Creştinul ade­vă­rat nu va dori să mear­gă în nici un loc de dis­tra­cţie sau să se anga­je­ze în vreo dis­tra­cţie asu­pra căre­ia nu poa­te cere bine­cu­vân­ta­rea lui Dumnezeu. El nu va fi găsit la tea­tru, în sala de bili­ard sau de popi­ce. El nu va par­ti­ci­pa la val­suri şi nu-şi va îngă­dui vreo altă plă­ce­re ade­me­ni­toa­re, care Îl va izgo­ni pe Domnul Hristos din min­te.” (Căminul Advent, 479)

3. Linia de separare

„Dumnezeul cel veş­nic a tra­sat linia de demar­ca­ţie între sfinţi şi păcă­toşi, între con­ver­ti­ţi şi necon­ver­ti­ţi. Aceste două cate­go­rii nu se între­pă­trund imper­cep­ti­bil, aşa cum o fac culo­ri­le cur­cu­be­u­lui. Ele sunt la fel de dis­tinc­te ca ami­a­za de mie­zul nopţii.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 277)

„Între întru­ni­ri­le urma­şi­lor lui Hristos pen­tru recre­e­rea cre­ş­ti­nă şi reu­niu­ni­le lumeşti pen­tru plă­ceri şi dis­tra­cţii va exis­ta un con­trast evi­dent. În locul rugă­ciu­nii şi al Numelui lui Hristos, împre­u­nă cu lucru­ri­le sfin­te, de pe buze­le celor din adu­nă­ri­le lumeşti vor fi auzi­te râse­te fără rost şi con­ver­sa­ţii mărun­te.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 273)

„Aceia care vor să fie urma­şi ai ade­vă­ra­tu­lui Dumnezeu tre­bu­ie să renu­nţe la ori­ce idol… Tinerii care‑L urmea­ză pe Hristos au de pur­tat un răz­boi; ei au de dus o cru­ce zil­ni­că, în ieşi­rea din lume şi în imi­ta­rea vieţii lui Hristos.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 267)
„Adevăraţii urma­şi ai lui Hristos vor avea de făcut sacri­fi­cii. Ei vor ocoli locu­ri­le de dis­tra­cţii lumeşti, pen­tru că aco­lo nu‑L găsesc pe Isus şi nici nu întâl­nesc o influ­enţă care să‑i facă mai sfinţi şi să le spo­reas­că cre­ş­te­rea în har. Ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu îi va face să se înde­păr­te­ze de toa­te aces­te lucruri.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 266)

4. Principii călă­u­zi­toa­re pen­tru ale­ge­rea acti­vi­tă­ți­lor recreative

a) Care va fi rezul­ta­tul obți­nut în urma aces­tei activități?

b) Va întări sănă­ta­tea fizi­că, men­ta­lă și spirituală?

„Orice tânăr tre­bu­ie să se între­be: “Ce influ­enţă vor avea aces­te dis­tra­cţii asu­pra sănă­tă­ţii mele fizi­ce, min­ta­le şi spi­ri­tu­a­le? Va ajun­ge cum­va min­tea mea să‑L uite pe Dumnezeu? Voi înce­ta să am dina­in­te sla­va Sa?” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 271)

„În locul acti­vi­tă­ţi­lor recre­a­ti­ve, care doar dis­trea­ză, tre­bu­ie găsi­te acţiuni din care să rezul­te ceva bun. Copiii sunt tri­mi­şi la şco­li­le noas­tre pen­tru a pri­mi o edu­ca­ţie care să‑i cali­fi­ce pen­tru a mer­ge ca lucră­tori pen­tru cau­za lui Dumnezeu. Satana vrea să‑i facă să cre­a­dă că dis­tra­cţi­i­le sunt nece­sa­re pen­tru sănă­ta­tea fizi­că. Domnul, însă, a decla­rat că o cale mai bună pen­tru ei este ace­ea de a face miş­ca­re, mun­cind fizic şi lăsând ca acti­vi­tă­ţi­le folo­si­toa­re să ia locul plă­ce­ri­lor ego­is­te.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 287)

c) Va revi­go­ra orga­nis­mul nostru?

„În vre­me ce cău­tăm să ne împros­pă­tăm spi­ri­tul şi să ne învi­o­răm tru­pul, Dumnezeu ne cere să ne folo­sim toa­te capa­ci­tă­ţi­le în toa­te momen­te­le, pen­tru cele mai bune sco­puri. Putem şi tre­bu­ie să ne orga­ni­zăm ast­fel recrea­ţi­i­le, încât să fim mai buni pen­tru o mai bună împli­ni­re a dato­ri­i­lor ce ne revin şi pen­tru ca influ­enţa noas­tră să fie mai bene­fi­că pen­tru cei cu care venim în con­tact. Ne putem întoar­ce de la ase­me­nea oca­zii la case­le noas­tre cu min­tea şi tru­pul refă­cu­te şi pre­gă­ti­ţi să ne anga­jăm din nou în acti­vi­ta­te cu mai mult curaj şi cu o spe­ranţă mai bună… Ideea este să avem în gene­ral un timp de cali­ta­te. Întrunirile noas­tre tre­bu­ie să fie ast­fel orga­ni­za­te, iar noi să ne pur­tăm ast­fel încât, atunci când ne întoar­cem aca­să, să putem avea conş­ti­inţa cura­tă faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni. Să avem conş­ti­inţa că nu am rănit în nici un fel pe nimeni şi nici nu am avut vreo influ­enţă dău­nă­toa­re asu­pra cui­va.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 273)

d) Întrerupe rela­ția mea cu Dumnezeu?

„Dar ori­ce dis­tra­cţie care vă ia posi­bi­li­ta­tea de a vă ruga în tai­nă, de a vă închi­na sau de a mer­ge la bise­ri­că nu este sigu­ră, ci peri­cu­loa­să.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 274)

e) Întărește dem­ni­ta­tea personala?

„Creştinii au la dis­po­zi­ţie mul­te sur­se ale feri­ci­rii şi pot spu­ne pre­cis care plă­ceri sunt corec­te şi îngă­du­i­te. Ei se pot bucu­ra de recrea­ţii care nu rătă­cesc min­tea sau înjo­sesc sufle­tul, care nu dez­a­mă­gesc, nu influ­enţea­ză spre dis­tru­ge­rea res­pec­tu­lui de sine şi nu barea­ză calea spre uti­li­ta­te.” (Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi, 278)

5. Activități recreative:

  • Activități fizi­ce (necom­pe­ti­ti­ve): plim­ba­re (cu bici­cle­ta), excur­sii, gră­di­nă­rit, înot, acti­vi­tăți spre aju­to­ra­rea alto­ra etc.
  • Activități spi­ri­tu­a­le: stu­diu, rugă­ciu­ne, moment de lau­dă-cân­tări, medi­ta­ție etc.)
  • Activități fami­li­a­le și soci­a­le: lega­rea de pri­e­te­nii, acti­vi­tăți misio­na­re orga­ni­za­te ex. col­por­taj, vizi­te etc.
  • Activități edu­ca­țio­na­le: dezvol­ta­rea abi­li­tă­ți­lor fizi­ce, muzi­ca, gospodărie.

Eclesiastul 11:9 „Bucură-te, tine­re, în tine­reţea ta, fii cu ini­ma vese­lă cât eşti tânăr, umblă pe căi­le ale­se de ini­ma ta şi plă­cu­te ochi­lor tăi; dar să ştii că pen­tru toa­te aces­tea te va che­ma Dumnezeu la judecată.”

Eclesiastul 2:25 „Cine, în ade­văr, poa­te să mănân­ce şi să se bucu­re fără El?”

Psalmul 73:28 „Cât pen­tru mine, feri­ci­rea mea este să mă apro­pii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adă­post, ca să poves­tesc toa­te lucră­ri­le Tale.”