Cursul 9 — Mielul lui Dumnezeu

1. În fața cărei dile­me a fost pus Dumnezeu la căde­rea omu­lui în păcat?

„Tu ești drept, Doamne, și jude­că­ți­le Tale sunt fără pri­ha­nă.” (Psalmii 119:137).
„Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndu­ra­re și milos­tiv, încet la mânie, plin de bună­ta­te și cre­din­cio­șie, … iar­tă fără­de­le­gea, răz­vră­ti­rea și păca­tul, dar nu soco­teș­te pe cel vino­vat drept nevi­no­vat.” (Exodul 34:6,7 pri­ma par­te).
„Pe Cel Atotputernic nu‑L putem ajun­ge, căci este mare în tărie, dar drep­tul și drep­ta­tea depli­nă El nu le frân­ge.” (Iov 37:23).
„Spune-le: ‚Pe via­ța Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moar­tea păcă­to­su­lui…’” (Ezechiel 33:11).
„… Te voi pedep­si cu drep­ta­te, nu pot să te las nepe­dep­sit.” (Ieremia 46:28 ulti­ma par­te).

2. Ce solu­ție a găsit Dumnezeu la aceas­tă dile­mă?

„Dumnezeu Se îndu­ră de el și zice înge­ru­lui: ‚Izbăvește‑l, ca să nu se pogoa­re în groa­pă; am găsit un preț de răs­cum­pă­ra­re pen­tru el!’ ” (Iov 33:24).

3. Care a fost pre­țul pe care l‑a plătit Dumnezeu pen­tru răs­cum­pă­ra­rea omu­lui?

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe sin­gu­rul Lui Fiu, pen­tru ca ori­ci­ne cre­de în El, să nu pia­ră, ci să aibă via­ța veș­ni­că.” (Ioan 3:16).
„…căci știți că nu cu lucruri pie­ri­toa­re, cu argint sau cu aur ați fost răs­cum­pă­rați din felul deșert de vie­țu­i­re, pe care‑l moș­te­ni­se­răți de la părin­ții voș­tri, ci cu sân­ge­le scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără pri­ha­nă.” (1 Petru 1:18,19).
„… În car­tea vie­ții Mielului care a fost înjun­ghiat de la înte­me­ie­rea lumii.” (Apocalipsa 13:8 KJV ).

4. Ce se rezol­va prin plăti­rea aces­tui preț ine­s­ti­ma­bil?

„…pen­tru ca în vre­mea de acum să-Și ara­te nepri­hă­ni­rea Lui, în așa fel încât să fie nepri­hă­nit și totuși să soco­teas­că nepri­hă­nit pe cel ce cre­de în Isus.” (Romani 3:26).

5. Prin ce făgă­du­in­ță i‑a fost anun­țat omu­lui pen­tru pri­ma dată pla­nul de mân­tu­i­re?

„Domnul Dumnezeu a zis șar­pe­lui: ‚Fiindcă ai făcut lucrul aces­ta, bles­te­mat ești între toa­te vite­le și între toa­te fia­re­le de pe câmp, în toa­te zile­le vie­ții tale să te târăști pe pân­te­ce și să mănânci țărâ­nă. Vrăjmășie voi pune între tine și feme­ie, între sămân­ța ta și sămân­ța ei. Aceasta îți va zdrobi capul și tu îi vei zdrobi căl­câi­ul.” (Geneza 3:14,15).

6. Ce înseam­nă în acest con­text cuvân­tul „sămân­ță”? La cine Se refe­rea Dumnezeu atunci când a vor­bit des­pre sămân­ța feme­ii care avea să‑i zdro­beas­că șar­pe­lui capul?

„Adam s‑a împre­u­nat iarăși cu nevas­tă-sa; ea a năs­cut un fiu și i‑a pus nume­le Set; ‚căci’ a zis ea, ‚Dumnezeu mi‑a dat o altă sămân­ță în locul lui Abel…’” (Geneza 4:25).
„Dar când a venit împli­ni­rea vre­mii, Dumnezeu a tri­mis pe Fiul Său, năs­cut din feme­ie, năs­cut sub Lege, ca să răs­cum­pe­re pe cei ce erau sub Lege, pen­tru ca să căpă­tăm înfi­e­rea.” (Galateni 4:4,5).

7. Prin ce sim­bol a fost repre­zen­tat El de‑a lun­gul tim­pu­ri­lor, pen­tru a ține vie amin­ti­rea aces­tei făgă­du­in­țe?

„Abel a adus și el o jert­fă de mân­ca­re din oile întâi năs­cu­te ale tur­mei lui… Domnul a pri­vit cu plă­ce­re spre Abel și spre jert­fa lui…” (Geneza 4:4).

8. Ce mesaj erau meni­te să trans­mi­tă aces­te jert­fe?

„Căci toți au păcă­tu­it și sunt lip­siți de sla­va lui Dumnezeu. Și sunt soco­tiți nepri­hă­niți fără pla­tă, prin harul Său, prin răs­cum­pă­ra­rea care este în Hristos Isus. Pe El Dumnezeu L‑a rân­du­it mai dina­in­te să fie prin cre­din­ța în sân­ge­le Lui o jert­fă de ispă­și­re….” (Romani 3:23–25 pri­ma par­te).

9. În cine a fost împli­nit sim­bo­lul tutu­ror aces­tor jert­fe?

„A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el și a zis: ‚Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridi­că păca­tul lumii!’ ” (Ioan 1:29).
„El este jert­fa de ispă­și­re pen­tru păca­te­le noas­tre; și nu numai pen­tru ale noas­tre, ci pen­tru ale între­gii lumi.” (1 Ioan 2:2).

10. De ce a tre­bu­it să fie jert­fit Isus, Mielul lui Dumnezeu? Ce ne înva­ță pla­nul de mân­tu­i­re des­pre carac­te­rul lui Dumnezeu?

„Și după Lege aproa­pe totul este cură­țit cu sân­ge; și fără văr­sa­re de sân­ge, nu este ier­ta­re.” (Evrei 9:22).
Dar El era stră­puns pen­tru păca­te­le noas­tre, zdro­bit pen­tru fără­de­le­gi­le noas­tre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut pes­te El și prin răni­le Lui sun­tem tămă­du­iți.” (Isaia 53:5).

11. Ce ne înva­ță pla­nul de mân­tu­i­re des­pre carac­te­rul lui Dumnezeu?

Domnul este drept în toa­te căi­le Lui și milos­tiv în toa­te fap­te­le Lui.” (Psalmii 145:17).
Domnul este bun față de toți și îndu­ră­ri­le Lui se întind pes­te toa­te lucră­ri­le Lui.” (Psalmii 145:9).
„El nu-Și ține mânia pe vecie, ci Îi pla­ce îndu­ra­rea.” (Mica 7:18 u.p.).
„Domnul mi Se ara­tă de depar­te: ‚Te iubesc cu o iubi­re veș­ni­că, de ace­ea îți păs­trez bună­ta­tea Mea’!” (Psalmii 145:17).
„Dragostea lui Dumnezeu s‑a ară­tat prin fap­tul că Dumnezeu a tri­mis în lume pe sin­gu­rul Său Fiu, ca noi să tră­im prin El. Și dra­gos­tea nu stă în fap­tul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în fap­tul că El ne‑a iubit pe noi și a tri­mes pe Fiul Său ca jert­fă de ispă­și­re pen­tru păca­te­le noas­tre.” (1 Ioan 4:9,10).