Sesiunea de delegaţi a Conferinţei Generale – Ştiri – Ziua a zecea

Comitetul tem­po­rar de ştiri — 13 sep­tem­brie 2019

Un rezu­mat al acti­vi­tă­ţi­lor celei de‑a zecea zi a celei de‑a 23‑a sesiuni a Conferinţei Generale, ţinu­tă la Itu, Brazilia

13 sep­tem­brie 2019, Itu, Brazilia

Timpul zbo­a­ră, şi acum a mai rămas mai puţin de o săp­tămâ­nă din sesiu­nea de dele­ga­ţi a Conferinţei Generale. Am putut simţi călă­u­zi­rea Duhului Sfânt pe măsu­ră ce Dumnezeu ne‑a bine­cu­vân­tat cu ade­vă­rat în tim­pul sesiu­nii. Am ales acum repre­zen­tanţii pen­tru toa­te regiu­ni­le lumii, şi fra­ţii aleşi au pro­mis să lucre­ze fără obo­sea­lă, prin harul lui Dumnezeu, pen­tru a înde­plini misiu­nea evan­ghe­li­ei. Atenţia noas­tră în acest moment este de a evan­ghe­li­za lumea, pen­tru a răs­pân­di ves­tea bună la fie­ca­re naţiu­ne, fie­ca­re neam și lim­bă, spu­nân­du-le mărea­ța isto­rie a răscumpărării.

Acesta a fost de ase­me­nea subiec­tul ser­vi­ci­u­lui divin de dimi­nea­ță pre­zen­tat de fra­te­le G. Lavrik din Ucraina : „Planul de răscumpărare—Un dar”. Fratele Lavrik a vor­bit des­pre darul care a fost dat pri­mi­lor noş­tri părinţi, Adam şi Eva. Li s‑a dat o gră­di­nă pe care să o îngri­jeas­că, să o aran­je­ze, şi să o păzeas­că. Ce se întâm­plă dacă nu uzi o gră­di­nă? Solul se va usca şi plan­te­le şi copa­cii pot să se ves­te­jeas­că şi să moa­ră. Dar Hristos a venit să poar­te păca­te­le lumii şi să adu­că spe­ranţă şi mân­tu­i­re omenirii.

„După cum pla­nul de mân­tu­i­re înce­pe şi se sfârşeş­te cu un dar, tot la fel tre­bu­ie el să con­ti­nue. Acelaşi spi­rit de sacri­fi­ciu, care ne‑a cum­pă­rat mân­tu­i­rea, va locui în ini­mi­le celor care devin păr­ta­şi ai daru­lui ceresc.”—Lift Him Up, p.278. Fratele Lavrik a expli­cat: „Când înţe­le­gem ce înseam­nă pla­nul de mân­tu­i­re pen­tru noi per­so­nal, nu vom putea să îl ţinem doar pen­tru noi înşi­ne. Vom mer­ge şi vom răs­pân­di aceas­tă solie între­gii lumi.”

După un mic dejun gus­tos, fra­te­le Peter Lausevic, preşe­din­te­le sesiu­nii, s‑a adre­sat dele­ga­ţi­lor şi a vor­bit des­pre subiec­tul Primului Înger. El a accen­tu­at fap­tul că pri­mul înger tre­bu­ie să pre­di­ce evan­ghe­lia la fie­ca­re naţiu­ne, neam, lim­bă, şi om. Aceasta înseam­nă că evan­ghe­lia tre­bu­ie să fie pre­di­ca­tă în toa­te lim­bi­le vor­bi­te în lume. Când deve­nim comozi, înce­pem să ne înde­păr­tăm de Dumnezeu iar rezul­ta­tul este apos­ta­zia. Fratele Lavrik a vor­bit împo­tri­va cen­tra­li­ză­rii în locuri unde ne putem bucu­ra de pri­vi­le­gi­i­le evan­ghe­li­ei, negli­jând ast­fel noi­le teri­to­rii. Cum putem pre­di­ca solia pri­mu­lui înger în acest mod? „Fraţilor, tre­bu­ie să răs­pun­dem aces­tei pro­vo­cări,” a îndem­nat fra­te­le Lausevic, „şi să învă­ţăm lim­bi noi şi să mer­gem în locuri unde nu a mers încă nimeni. Dumnezeu chea­mă o sută de misio­nari aco­lo unde acum este doar unul.”

Procesul ver­bal al zilei ante­ri­oa­re a fost citit de fra­te­le Liviu Tudoroiu, secre­ta­rul Conferinţei Generale. A fost accep­tat de toţi dele­ga­ţii. Astfel au înce­put lucră­ri­le unei noi zile.

Comitetul tem­po­rar de statute

Comitetul tem­po­rar de sta­tu­te a pre­zen­tat câte­va pro­pu­neri dele­ga­ţi­ei, une­le au fost vota­te şi apro­ba­te. Altele au fost amâ­na­te pen­tru dis­cu­ţii ulte­ri­oa­re. Aceste rezo­lu­ţii vizau admi­nis­tra­ţia şi sta­tu­tul; cu toa­te aces­tea, tre­bu­ie să fie dis­cu­ta­te şi vota­te  de întrea­ga dele­ga­ţie în sesiune.

Delegaţia s‑a împă­rţit în comi­te­te şi a lucrat până la ora prân­zu­lui. Întrucât a fost ziua de vineri, dele­ga­ţia şi‑a înce­tat acti­vi­ta­tea pen­tru a se pre­găti pen­tru Sabat.

La sfârşi­tul zilei, ore­le Sabatului au fost înce­pu­te cu rugă­ciu­nea de sea­ră susţi­nu­tă de fra­te­le Edison Meirelles din Portugalia, care a vor­bit des­pre sfinţe­nia Sabatului şi des­pre pre­gă­ti­rea pen­tru aceas­tă zi spe­cia­lă. Sabatul este o zi foar­te sacră, atunci când părinţii şi copi­ii se strâng lao­lal­tă şi se odih­nesc de acti­vi­tă­ţi­le lor de zi cu zi. În aceas­tă zi ei vin în comu­niu­ne cu Dumnezeu. Ei petrec de ase­me­nea timp în natu­ră şi tre­bu­ie să-și învi­o­re­ze min­tea admi­rând lucră­ri­le cre­a­ţi­ei lui Dumnezeu. Dumnezeu i‑a porun­cit omu­lui să îşi „amin­teas­că” de Creator în aceas­tă zi de odihnă.

Vineri, ziua de pre­gă­ti­re, este tim­pul când tre­bu­ie făcu­tă toa­tă lucra­rea, şi când tre­bu­ie să ne pre­gă­tim pen­tru Sabat. Casele noas­tre tre­bu­ie să fie cura­te, hai­ne­le noas­tre pre­gă­ti­te, încă­lţă­min­tea lus­tru­i­tă, baia făcu­tă, totu­şi exis­tă ceva chiar mai impor­tant decât aceas­tă pre­gă­ti­re. Inimile noas­tre tre­bu­ie să fie pre­gă­ti­te. La sfârşi­tul fie­că­rei zile, îna­in­te de apu­sul soa­re­lui, dife­renţe­le pe care le-am avut unii cu alţii tre­bu­ie înde­păr­ta­te. Aceasta ar tre­bui să se rea­li­ze­ze în spe­cial în ziua de pre­gă­ti­re, îna­in­te de a înce­pe ore­le sfin­te ale Sabatului. Avem nevo­ie să ne ier­tăm unii pe alţii şi de ase­me­nea să îi cerem lui Dumnezeu ier­ta­re pen­tru toa­te greşe­li­le comi­se. Să ne amin­tim de acest lucru în fie­ca­re săptămână.

Un Sabat bine­cu­vân­tat şi feri­cit tuturor!

Fotografii

Cvintet băr­bă­tesc pre­zen­tat de câţi­va fra­ţi vor­bi­tori de lim­ba spaniolă

Rugăciunea de dimi­nea­ţă pre­zen­ta­tă de fra­te­le G. Lavrik din Ucraina

Fotografii de grup de la sesiu­ni­le de dele­ga­ţi ante­ri­oa­re ale Conferinţei Generale

Un fra­te reci­tând o poezie

Delegaţi din Angola cân­tând cân­tări vese­le în tim­pul mesei de seară