Sesiunea de delegați a Conferinței Generale 2019 – Știri – Ziua a șaptea

 

Comitetul Temporar de Știri — 10 sep­tem­brie 2019

Un rezu­mat al acti­vi­tă­ți­lor zilei a șap­tea din tim­pul celei de‑a 23‑a sesiuni a Conferinței Generale, ținu­tă în Itu, Brazilia

10 septembrie 2019, Itu, Brazilia

Ceva pes­te două sute de dele­gați și câți­va mem­bri ai  echi­pei admi­nis­tra­ti­ve și-au unit voci­le în aceas­tă dimi­nea­ță pen­tru a cân­ta fru­mo­sul imn „I Stand Amazed in the Presence” la des­chi­de­rea rugă­ciu­nii noas­tre de dimi­nea­ţă.

Versul cul­mi­nant al aces­tui imn este: „Ce minu­na­tă! Ce minu­na­tă e dra­gos­tea lui Isus pen­tru mine!” Putem cu ade­vă­rat să expe­ri­men­tăm aceas­ta în tim­pul sesiu­nii de dele­ga­ţi. Îndurarea şi dra­gos­tea lui Dumnezeu se înno­iesc în fie­ca­re dimi­nea­ţă şi avem spe­ranţa şi pro­mi­siu­nea Lui că aces­tea vor  con­ti­nua să se înno­ias­că în fie­ca­re zi din via­ţa noas­tră.

Fratele T. Batiwale din Fiji a con­dus rugă­ciu­nea de dimi­nea­ţă pre­zen­tând subiec­tul „Mintea şi Trupul—Inseparabile”. El a vor­bit des­pre fap­tul că tru­pul nos­tru este tem­plul Duhului Sfânt. Ceea ce mân­căm afec­tea­ză min­tea şi dis­po­zi­ţia noas­tră. Întrucât exis­tă o ast­fel de legă­tu­ră între trup şi min­te, cât de atenţi ar tre­bui să fim cu pri­vi­re la ce mân­căm şi cum mân­căm!

„Dacă un om mân­jeş­te tem­plul lui Dumnezeu, pe ace­la îl va dis­tru­ge Dumnezeu; căci tem­plul lui Dumnezeu este sfânt, şi acest tem­plu sun­teţi voi” 1 Corinteni 3:17 engl. KJV. „Una din­tre cele mai puter­ni­ce ispi­te pe care le are de întâm­pi­nat omul este cu pri­vi­re la ape­tit. Între min­te şi trup exis­tă o rela­ţie mis­te­ri­oa­să şi uimi­toa­re… A negli­ja tru­pul înseam­nă a negli­ja min­tea.”—Mărturii, vol. 4, p. 485, 486 engl.

„Hristos ştia că lumea era dedi­ca­tă lăco­mi­ei, şi că aceas­tă îngă­du­inţă va per­verti pute­ri­le mora­le.” —Dietă şi hra­nă, p. 54 engl.

„Relaţiei din­tre die­tă şi dezvol­ta­rea inte­lec­tu­a­lă ar tre­bui să i se acor­de o atenţie mult mai mare decât a pri­mit. Confuzia men­ta­lă şi amorţe­a­la sunt ade­sea rezul­ta­tul ero­ri­lor în die­tă.”—Educaţia, p. 204 engl.

Se pune între­ba­rea, cum vată­mă emoţi­i­le cor­pul nos­tru? Mânia slă­beş­te fica­tul; mâh­ni­rea slă­beş­te plămâ­nii; îngri­jo­ra­rea slă­beş­te sto­ma­cul; stre­sul slă­beş­te ini­ma şi cre­ie­rul; tea­ma slă­beş­te rini­chiul.

„Hristos a şti­ut că, pen­tru ca pla­nul de sal­va­re să fie dus îna­in­te cu suc­ces, El tre­bu­ia să încea­pă lucra­rea de răs­cum­pă­ra­re a omu­lui exact de unde a înce­put rui­na.”—Dietă şi hra­nă, p. 54 engl.

„Prima lucra­re pen­tru cei care vor să se refor­meze este de a puri­fi­ca ima­gi­na­ţia.”—Un apel către mame, p. 30 engl.

Trupul şi min­tea sunt inse­pa­ra­bi­le. De ce avem nevo­ie ca tru­pul şi min­tea să fie inse­pa­ra­bi­le? „În care toa­tă clă­di­rea, bine înche­ga­tă, cre­ş­te ca să fie un Templu sfânt în Domnul.” Efeseni 2:21.

Trupul nos­tru tre­bu­ie să fie pre­gă­tit pen­tru Duhul Sfânt. „Şi Elisei a zis: Te rog, lasă pes­te mine o măsu­ră dub­lă din duhul tău…”  A urmat con­di­ţia: „dacă mă vei vedea când voi fi luat de la tine, ţi se va împlini; dar dacă nu, nu ţi se va întâm­pla aşa.” 2 Regi 2:9, 10 engl. KJV.

Fratele R. Dumaguit, asis­ten­tul preşe­din­te­lui sesiu­nii şi de ase­me­nea prim-vice­preşe­din­te­le ales, s‑a adre­sat sesiu­nii dele­ga­ţi­lor îna­in­te de a înce­pe sesiu­nea. El a vor­bit des­pre lucra­rea noas­tră ca misio­nari şi a între­bat: Cine ne‑a tri­mis la lucru astăzi? El a citat din Biblie: „Căci Dumnezeu este cel care lucrea­ză în voi atât pen­tru a voi cât şi pen­tru a face buna Sa plă­ce­re.” Filipeni 2:13 engl. „Fraţilor,” a expli­cat el, „Dumnezeu este cel care dă voinţa de a mer­ge şi de ase­me­nea pute­rea de a ne înde­plini lucra­rea. Dumnezeu nu ne forţea­ză să facem ceva. El nu ne va forţa să mer­gem și să lucrăm, însă dra­gos­tea Sa ne con­strân­ge să facem așa.”

„Am fost năs­cut în Mişcarea de Reformă,” a expli­cat fra­te­le Dumaguit. „Crescând, cre­dinţa mea a fost baza­tă pe tea­mă. Tatăl meu era un om strict, și el ne pedep­sea dacă nu făceam lucru­ri­le care erau în armo­nie cu cre­din­ța noas­tră. Aceasta era o reli­gie sea­că, din care nu am avut cu ade­vă­rat bene­fi­ciu, însă când am înțe­les dra­gos­tea lui Dumnezeu față de mine, reli­gia mea a prins via­ță. Nu mai slu­jeam din tea­mă, nici pen­tru că mi se spu­nea să fac aceas­ta sau ace­ea, ci pen­tru că am înțe­les pre­țul care a fost plătit pen­tru sal­va­rea mea. A face era o plă­ce­re pen­tru că eram con­strâns de acea dra­gos­te pe care Dumnezeu a arătat‑o față de mine. Ca urma­re, cei care Îl iubesc pe Dumnezeu din toa­tă ini­ma lor Îi vor oferi cel mai bun ser­vi­ciu al vie­ții lor. A‑L sluji pe Dumnezeu nu va mai fi o pova­ră, ci o bucu­rie. Dragostea pen­tru Dumnezeu va fi forţa motri­ce, deşi une­ori lucra­rea noas­tră va fi difi­ci­lă, dra­gos­tea Lui ne va face în sta­re şi ne va da curaj să mer­gem îna­in­te.”

După un moment de rugă­ciuni, lucra­rea noas­tră a con­ti­nu­at şi fra­te­le Tenorio, secre­ta­rul tem­po­rar şi  preşe­din­te­le ales al Conferinţei Generale, a citit pro­ce­sul ver­bal din ziua pre­ce­den­tă, care a fost accep­tat de toţi dele­ga­ţii.

Fratele P.Lausevic s‑a adre­sat sesiu­nii de dele­ga­ţi cu pri­vi­re la rezo­lu­ţia doc­tri­na­ră refe­ri­toa­re la paha­rul pen­tru Sfânta Cină. Rezumatul cuvân­tă­rii sale este mai jos:

„Ca fiinţe uma­ne, noi toţi avem punc­te de vede­re şi avem dife­renţe de opi­nie, însă în Conferinţa Generală ne strân­gem lao­lal­tă pen­tru a putea ajun­ge la uni­re şi înţe­le­ge­re. Cu pri­vi­re la mul­te lucruri des­pre care vor­bim avem neînţe­le­geri pen­tru că nu avem capa­ci­ta­tea de a ascul­ta de  fapt ce spu­ne fie­ca­re.

Îmi amin­tesc de o expe­rienţă din zile­le lui Iosua, când seminţi­i­le lui Ruben, Gad şi jumă­ta­te din seminţia lui Manase, care tră­iau de cea­lal­tă par­te a Râului Iordan, au simţit că fiii lui Israel ar înţe­le­ge greşit rela­ţia lor cu Israel, şi că cele­lal­te semin­ții s‑ar putea să nu îi recu­noas­că a fi din ace­la­şi popor, întru­cât Râul Iordan îi sepa­ra. Ca urma­re au con­stru­it un altar lui Dumnezeu, însă acest altar era un memo­ri­al mai degra­bă decât un altar de jert­fă. Dumnezeu fuse­se foar­te clar când spu­se­se că nu tre­bu­ia să exis­te decât un sin­gur altar în Israel şi ace­la se afla la Şilo în acel timp.

Când cei­la­lţi copii ai lui Israel au auzit des­pre acest nou altar, ei s‑au pre­gă­tit de fapt de răz­boi împo­tri­va tri­bu­ri­lor apos­ta­te care erau de cea­lal­tă par­te a râu­lui. Ei au ales ca lider pe Fineas, care era un lider în apă­ra­rea ade­vă­ru­lui. El era cel care a avut de‑a face cu un alt caz din Israel chiar îna­in­te de a tre­ce râul Iordan. Israel căzu­se în apos­ta­zia imo­ra­li­tă­ţii. Când lide­rul a venit cu îndrăz­ne­a­lă în tabă­ră cu feme­ia madia­ni­tă, Fineas a luat o suli­ţă şi a oprit urgia, executându‑i ime­di­at în cor­tul lor. Aceasta a fost per­soa­na care a fost alea­să pen­tru a‑i con­du­ce pe copi­ii lui Israel împo­tri­va celor care erau de cea­lal­tă par­te a râu­lui.

S‑au adu­nat. Erau pre­gă­ti­ţi pen­tru răz­boi, şi când s‑au întâl­nit i‑au acu­zat pe cei­la­lţi de apos­ta­zie. Însă cei­la­lţi, în loc să răs­pun­dă în ace­la­şi mod, l‑au luat ca mar­tor pe Dumnezeu cu pri­vi­re la intenţi­i­le lor de a‑I sluji lui Dumnezeu. Ei au expli­cat că acest altar nu era pen­tru jert­fă, ci era un memo­ri­al. Când Fineas a auzit aceas­ta, el a fost mulţu­mit, şi Biblia spu­ne că el a fost bine­cu­vân­tat, de fapt, pen­tru că Domnul a împie­di­cat văr­sa­rea de sân­ge în Israel.

Lecţiile pe care le putem învă­ţa din aceas­ta sunt că de mul­te ori noi facem greşeli seve­re din dorinţa de a apă­ra ade­vă­rul, şi noi CHIAR VREM să apă­răm ade­vă­rul. Problema este că nu îi ascul­tăm pe cei­la­lţi. Uneori putem des­co­peri că ei nu sunt apos­ta­ţi. Ei apă­ră, de ase­me­nea, ade­vă­rul, însă noi avem ceva neînţe­le­geri. Ca o sesiu­ne de dele­ga­ţi, noi avem nevo­ie să ne amin­tim de acea expe­rienţă tre­cu­tă. Avem nevo­ie să încer­căm să găsim căi prin care să ne unim şi să lucrăm împre­u­nă, şi să obţi­nem bine­cu­vân­ta­rea care vine ca rezul­tat al unui efort unit.”

După acest apel, dele­ga­ţii au avut un moment de rugă­ciu­ne şi au mers fie­ca­re la comi­te­te­le lor pen­tru lucru, care a con­ti­nu­at întrea­ga zi.

Sesiunea şi‑a între­rupt lucră­ri­le la sfârşi­tul zilei pen­tru rugă­ciu­nea de sea­ră pre­zen­ta­tă de fra­te­le Bigirimana din Burundi, cu tema „Minţi umplu­te cu pro­mi­siu­ni­le lui Dumnezeu.” „Căci cu ini­ma omul cre­de spre nepri­hă­ni­re, şi cu gura măr­tu­ri­seş­te spre mân­tu­i­re.” Romani 10:10.

Când ade­vă­rul Bibliei ajun­ge în ini­ma noas­tră, are loc o schim­ba­re. Obiceiurile se schim­bă zi după zi. Neprihănirea noas­tră devi­ne nimic, şi Isus Hristos este cel care face lucra­rea, iar dife­renţa este uri­a­şă. „Dar eu vă spun că în ziua jude­că­ţii oame­nii vor da soco­tea­lă de ori­ce cuvânt nefo­lo­si­tor pe care‑l vor fi ros­tit.  Căci din cuvin­te­le tale vei fi scos fără vină şi din cuvin­te­le tale vei fi osân­dit.” Matei 12:36, 37.

Dacă Îl avem pe Isus în ini­ma noas­tră, dacă El locu­ieş­te în ea, cuvin­te­le sau fap­te­le noas­tre nu ne vor mai con­dam­na. Fratele Bigirimana a expli­cat: „Avem nevo­ie să ne menţi­nem ini­mi­le cura­te. Avem nevo­ie să le rezer­văm doar pen­tru Isus. Satan vrea acel loc şi el încear­că să intre în ele în fie­ca­re moment. Dar dacă Isus este loca­ta­rul ini­mii noas­tre, Satan nu poa­te pătrun­de aco­lo.” „Însă cuvân­tul este foar­te aproa­pe de tine, în gura ta, şi în ini­ma ta, ca să îl poţi face.” Deuteronomul 30:14 engl.

Fratele Bigirimana a rela­tat o expe­rienţă a unui fra­te vâr­st­nic din Burundi, care a deve­nit dintr‑o dată foar­te bol­nav. L‑au dus la spi­tal şi l‑au conec­tat la oxi­gen timp de 5 ore, după care el şi‑a reve­nit com­plet. Apoi a pri­mit fac­tu­ra, şi când a privit‑o, s‑a întris­tat foar­te tare şi a înce­put să plân­gă. Doctorul l‑a între­bat: „De ce plângi? Nu ai sufi­cient bani să plă­teşti?” Fratele a răs­puns: „Am venit aici şi mi-aţi dat aer timp de cinci ore şi am de plătit 500.000 BIF (Franci burun­dezi). Nu plâng pen­tru asta. Am banii să plă­tesc pen­tru aceas­ta,” a răs­puns fra­te­le. „Mă miram doar: dacă aş veni aici pen­tru un  an şi mi-aţi da aer m‑ar cos­ta 876.000.000 BIF (echi­va­len­tul a 473.476$). Am acum 78 ani, şi pri­vesc  îna­poi la via­ţa mea, toa­tă via­ţa am pri­mit aer pe gra­tis. Şi acum rea­li­zez că dacă Dumnezeu m‑ar pune să plă­tesc tot acel aer, ar fi o sumă pe care nu aş putea să o plă­tesc. Dar Dumnezeu mi‑a dat tot acel aer gra­tis. Cât de mult mă iubeş­te Dumnezeu! Doctore, poţi să îmi spui?” Apoi au plâns amân­doi împre­u­nă.

Iubiţi fra­ţi, aces­ta este Tatăl nos­tru ceresc. Cel care este dis­pus să ne dea nu doar aer gra­tis, ci ori­ce nu meri­tăm. El a dat pe Fiul Său pen­tru răs­cum­pă­ra­rea noas­tră. Putem noi să nu îi dăm doar Lui ini­ma noas­tră? Mă rog ca toţi să ne gân­dim la aceas­ta în aceas­tă sea­ră.

„Domnul să vă bine­cu­vân­te­ze, fra­ţii mei,” a con­clu­zio­nat fra­te­le Bigirimana.

Fotografii:

O altă sesiune oficială de fotografii de grup

Rugăciunea de dimineaţă, fratele Tewita Batiwale din Fiji

Mesaj spiritual prezentat de fratele Rolly Dumaguit din Noua Zeelandă

 Preşedintele temporar deschide sesiunea cu un apel pentru unire

O altă sesiune oficială de fotografii de grup

Fotografie de grup regiunea Asia

Fotografie de grup regiunea Africa de Nord

Fotografie de grup regiunea America Centrală

Fotografie de grup regiunea Europa

Fotografie de grup regiunea Eurasia

Fotografie de grup regiunea America de Nord

Fotografie de grup regiunea Pacific

Fotografie de grup regiunea Africa de Sud

Fotografie de grup regiunea America de Sud

Fotografie de grup translatori

În timpul pauzei

Un membru al echipei administrative, responsabil pentru IT