Sesiunea de delegaţi a Conferinţei Generale 2019 – Ştiri – Ziua a cincea
Comitetul temporar de ştiri — 8 septembrie 2019
Un rezumat al activităţilor zilei a cincea din timpul celei de‑a 23‑a sesiuni a Conferinţei Generale, ţinută în Itu, Brazilia
După un Sabat binecuvântat petrecut în diferite biserici din regiune, precum şi aici la sediul Uniunii Sud-Braziliene din Itú, São Paolo, Brazilia, sesiunea de delegaţi şi‑a reluat lucrările. Fratele Iacob Costas din Moldova a prezentat mesajul serviciului divin de dimineaţă, pe tema „Conformare cu voia lui Dumnezeu”, pe baza textului din Proverbe 11:6. „Dacă Hristos nu domneşte în inimă, va exista nemulţumire şi diformitate morală. Egoismul va cere de la alţii ceea ce nu suntem dispuşi să le oferim. Dacă Hristos nu este în inimă, caracterul va fi neplăcut. Nu doar lucrarea măreaţă şi bătăliile măreţe sunt cele care încearcă sufletul şi cer curaj. Fiecare zi aduce nedumeririle, încercările şi descurajările ei. Lucrarea umilă este frecvent cea care încearcă răbdarea şi tăria. Vor fi necesare încredere în sine şi hotărâre pentru a întâmpina şi a birui toate dificultăţile. Asiguraţi-vă de faptul că Domnul stă lângă voi, în fiecare loc pentru a fi mângâierea şi alinarea noastră.” Lift Him Up, p.268.
Fratele Peter Lausevic a prezentat un mesaj scurt chiar înainte de a începe lucrările zilei. El a vorbit despre misiunea evangheliei, pe care Hristos a dat‑o tuturor urmaşilor Săi. El a vorbit despre hirotonire—nu hirotonirea predicatorilor, ci hirotonire pentru a lucra pentru salvarea oamenilor. Aceasta este lucrarea pentru care a fost întemeiată biserica. Lucrarea pe acest pământ nu poate fi încheiată niciodată, până când bărbaţi şi femei din biserică nu îşi unesc efortul cu eforturile predicatorilor şi slujbaşilor bisericii şi lucrează împreună pentru a răspândi vestea bună a evangheliei. Îngeri din lumea de lumină vor fi cu cei care în umilinţă a inimii caută călăuzire divină. Avem de discutat subiecte dificile şi de a luat decizii în zilele care ne stau în faţă, dar dacă venim toţi laolaltă în umilinţă şi Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne conducă prin Duhul Sfânt, deciziile pe care le luăm vor duce înaintea cauzei lui Dumnezeu şi ne vor ajuta să pregătim un popor pentru mutare.
Procesul verbal de vineri, 6 septembrie, a fost citit şi acceptat de toţi delegaţii.
RAPORTUL PARŢIAL AL COMITETULUI TEMPORAR DE DOCTRINĂ
S‑au luat următoarele decizii de către sesiunea de delegaţi:
DIACONI
ÎNTRUCÂT slujba de diacon este adesea ignorată, şi responsabilitatea diaconului hirotonit este înţeleasă greşit în biserica de astăzi, având în vedere raportul din Noul Testament (Fapte 6:1–8; 1 Timotei 3:13), alegerea bărbaţilor care sunt cunoscuţi ca cei şapte diaconi din biserica apostolică, aleşi şi hirotoniţi pentru a asista la „treburile” bisericii şi pentru a oferi spriijn spiritual şi material; (Istoria faptelor apostolilor, p. 89) şi
ÎNTRUCÂT Biblia le încredinţează diaconilor sarcina de a învăţa pe alţii şi a conduce bisericile locale, responsabilitatea diaconilor este mai mult orientată spre slujire. Ei trebuie să se ocupe de problemele fizice sau temporare ale bisericii pentru a‑i degaja pe predicatori şi prezbiteri pentru a se concentra asupra lucrării de păstorire a nevoilor spirituale ale bisericii; şi
ÎNTRUCÂT „Numirea celor şapte pentru a prelua supravegherea anumitor domenii ale lucrării, s‑a dovedit o mare binecuvântare pentru biserică. Acești slujbași au acordat analiză atentă nevoilor individuale precum și intereselor financiare generale ale bisericii, și prin administrarea lor prudentă și exemplul lor evlavios ei au fost un ajutor important pentru colegii lor slujbași în unirea variatelor interese ale bisericii într-un întreg unit.” – Istoria faptelor apostolilor, p. 89 engl., s‑a
HOTĂRÂT că, pentru a da predicatorilor şi prezbiterilor mai mult timp pentru a se concentra asupra părţii spirituale a bisericii, diaconii sunt responsabili pentru lucrarea administrativă a bisericii şi pentru a‑i asista pe predicatori şi prezbiteri în datoriile lor, în a promova bunăstarea spirituală a bisericii.
„Faptul că aceşti fraţi fuseseră hirotoniţi pentru lucrarea specială de a supraveghea nevoile celor săraci, nu îi excludea de la predicarea credinţei. Din contră, ei erau pe deplin calificaţi să îi instruiască pe alţii în adevăr, şi s‑au angajat în lucrare cu mare seriozitate şi succes.” –Istoria faptelor apostolilor, p. 90 engl.
De aceea, implementarea principiilor biblice de hirotonire a diaconilor ar fi o mare binecuvântare pentru biserică. Mai jos sunt câteva dintre responsabilităţile diaconilor. La fel cum un predicator este responsabil pentru nevoile spirituale şi totuşi are mulţi asistenţi, diaconul poate avea de asemenea asistenţă în lucrarea lui.
Administraţia financiară: Diaconii sunt cei care sunt în principal responsabili pentru administrarea generală a bisericii şi de asemenea pentru finanţele de zi cu zi.
Grija pentru cei săraci şi nevoiaşi: Exemplul din Fapte 6:1–6 arată în mod clar faptul că unul dintre scopurile principale ale hirotonirii şi implicarea în administraţia financiară este ca cei săraci să fie îngrijiţi, bolnavii şi cei nevoiaşi să fie vizitaţi şi ca văduvele să fie îngrijite din punct de vedere material într-un mod oficial, recunoscut.
Ordinea în biserică: Toate responsabilităţile de natură materială din timpul întâlnirilor din biserica locală cad în sarcina diaconului. Aceasta este o lucrare asemănătoare cu cea a ușierului care oferă locuri adunării și care asigură o ieșire ordonată de la întâlniri. Orice documente cu știri sau pliante pot fi distribuite de el, de asemenea el poate să spună bun venit oaspeților (Psalm 84:10).
Cei care preiau această responsabilitate dar nu sunt hirotoniți, nu se numesc diaconi. Ei pot fi numiți ușieri sau poate fi folosit un alt termen care descrie lucrarea lor fără toate responsabilitățile care vin împreună cu hirotonirea unui diacon.
Domeniul bisericii: Întreținerea și curățenia pe proprietatea bisericii, atât a domeniului, cât și a clădirii propriu-zise, pregătirea lor pentru serviciul divin, sunt responsabilitatea diaconului. Aceasta include deschiderea uşilor şi pregătirea activităţilor programate ale bisericii şi rezolvarea nevoilor tehnice (sistemul audio, video, precum şi a echipamentului de proiectare, a sistemului de climatizare, etc.).
Administrarea materială: Diaconii ar trebui să fie disponibili să ajute într‑o varietate de moduri aşa încât pastorii şi prezbiterii să fie liberi să se concentreze asupra învăţăturii şi păstoririi bisericii.
Asistenţă la servicii: Pregătirea pentru botez şi ajutorul la botez, pregătirea pentru serviciul de cină şi ajutarea predicatorului sau prezbiterului în aceste servicii trebuie să facă toate parte din responsabiliăţile diaconului. El nu conduce niciunul dintre aceste servicii (decât dacă nu sunt predicatori sau prezbiteri disponibili) întrucât ei sunt anume delegaţi să slujească (The Review and Herald, 31 mai 1898), ci le oferă ajutor după cum este nevoie.
Deşi Filip a fost iniţial hirotonit ca diacon (Fapte 6:5, 6), el a preluat ulterior rolul unui evanghelist (Fapte 21:8) în acelaşi mod ca apostolul Pavel (Sketches from the Life of Paul, p. 204). Deşi rolul original al unui diacon a fost modificat din cauza persecuţiilor împotriva credincioşilor din Ierusalim, el a continuat slujirea lui în biserică. El avea încă rolul acesta (Ms 75–1896.5) când a botezat (Fapte 8:27–39) pe famenul etiopian atunci când apostolii (Sketches from the Life of Paul, p. 42) şi prezbiterii nu erau disponibili (Ms 75–1896) pentru a îndeplini acest ceremonial vital.
Spiritualitate: Asistă nevoile spirituale ale bisericii (Fapte 6:8). Bazat pe modelul stabilit în Fapte 6 cu apostolii şi cei „şapte”, pare cel mai bine să îi privim pe diaconi ca servi care fac orice este necesar pentru a permite predicatorilor şi prezbiterilor să îndeplinească responsabilitate date lor de Dumnezeu de a păstori, a învăţa şi a administra spiritual în diferite moduri biserica. La fel cum apostolii au delegat administrarea financiară celor şapte, tot astfel predicatorii şi prezbiterii trebuie să delege responsabilităţi diaconilor, aşa încât ei să îşi poată concentra eforturile la aducerea sufletelor la Hristos în timp ce diaconii ajută prezbiterilor să menţină sufletele care au venit deja în biserică.
Căutarea candidaţilor: Biserica are nevoie în special să evalueze calificările casierior şi a lucrătorilor din departamentul de binefacere pentru a vedea dacă îndeplinesc criteriile pentru a fi hirotoniţi ca diaconi.
RAPORTUL PARŢIAL AL COMITETULUI FINANCIAR
ÎNTRUCÂT Comitetul financiar temporar a analizat raportul casierului, raportul comitetului financiar, raportul cenzorului, după discuţii cu casierul, cu preşedintele comitetului financiar şi cenzorul, comitetul a concluzionat că nu există nimic ce să restricţioneze realegerea slujbaşilor care şi-au încheiat mandatul; de aceea, recomandarea noastră este de a achita fosta administraţie.
RAPORTUL PARŢIAL AL COMITETULUI DE NUMIRI
Comitetul de numiri a prezentat următoarele nume pentru a fi nominalizate pentru funcţia de preşedinte al Conferinţei Generale:
Rolly Dumaguit
Peter Lausevic
Matheus Souza
Eli Tenorio
Liviu Tudoroiu
S‑a ţinut un moment de rugăciune şi a început votarea. După câteva votări şi după alt moment de rugăciune, fratele Eli Tenorio a fost ales pentru funcţia de Preşedinte al Conferinţei Generale pentru mandatul 2019–2024.
Fratele Tenorio s‑a adresat sesiunii de delegaţi cu un mesaj foarte mişcător:
Iubiţi fraţi,
Chiar nu ştiu ce să spun într-un astfel de moment. Nu m‑am aşteptat la aceasta, ca urmare nu am pregătit un discurs pentru acest moment. Pot doar să vin aici şi să vă cer rugăciunile şi să spun acum mai mult decât oricând că am nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, şi am nevoie de ajutorul vostru. Nu pot face nimic. Doar Dumnezeu ne poate ajuta.
Pasajul din Judecători 6:12–16 îmi vine în minte, şi aş vrea să îl citesc:
„Îngerul Domnului i S‑a arătat, şi i‑a zis: ‚Domnul este cu tine, viteazule!’ Ghedeon I‑a zis: ‚Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s‑au întâmplat toate aceste lucruri? .… ’ Domnul s‑a uitat la el, şi a zis: ‚Du-te cu puterea aceasta pe care o ai, şi izbăveşte pe Israel din mâna lui Madian; oare nu te trimit Eu?’ ”
Când îngerul lui Dumnezeu a venit la Ghedeon îngerul i‑a spus: „Binecuvântat al Domnului; Domnul este cu tine.” Ghedeon se îndoia că Dumnezeu era cu poporul Său, pentru că se întâmplau multe lucruri care erau greşite pentru biserica lui Dumnezeu din acel timp. El a spus: „Cum eşti tu cu noi? Dacă Tu ai fi cu noi, nu am trece prin aceste încercări—madianiţii ne distrug, furând totul.” Dumnezeu a privit la el şi i‑a spus: „Mergi cu puterea aceasta pe care o ai.”
Ghedeon nu avea putere, fraţilor, pentru a conduce lucrarea lui Dumnezeu, până când Dumnezeu i‑a dat putere, şi Duhul Sfânt l‑a făcut capabil să conducă poporul Lui. Noi trăim în ultimele minute ale istoriei acestei lumi. Noi nu ştim ce va veni mâine, însă ştim că ne aşteaptă persecuţie.
Şi cine sunt primii care vor fi luaţi la închisoare? Conducătorii bisericii, acei care rămân credincioşi. Avem nevoie de călăuzirea lui Dumnezeu. Noi ne putem menține doar prin puterea Duhului Sfânt. Biserica nu poate birui, decât dacă este unită. Citim Biblia, totuşi învăţăm întotdeauna experienţe noi.
Când fraţii m‑au chemat în încăpere să vorbească despre posibilitatea de a aduce aici numele meu, am spus: „Voi accepta. Sunt probabil cel mai tânăr, cu cea mai puţină experienţă, cel mai puţin capabil, cu capacitatea cea mai mică, deci nu este vreo şansă. Dar nu voi cauza fraţilor dificultăţi. Să îşi facă lucrarea.”
Dumnezeu lucrează pe căi diferite de ale noastre. El are planurile Sale. Noi nu înţelegem întotdeauna. Dar Dumnezeu ştie mai multe decât noi. Nu înţeleg alegerea Sa, dar cred că aceasta este biserica Sa. El conduce biserica Sa. E nevoie să lucrăm serios pentru a finaliza lucrarea aici pentru a locui într‑o lume mai bună decât aceasta.
Dumnezeu nu alege oameni care sunt capabili, ci îi face capabili pe cei pe care îi alege. Eu mă încred în El. Ceilalţi fraţi care au fost aici în calitate de candidaţi sunt toţi mai capabili decât sunt eu. Şi eu am nevoie de ajutorul lor. Dacă mă vor lăsa singur, voi fi pierdut aici.
Noi toţi avem neoie de Dumnezeu, însă Dumnezeu pune oameni în calea noastră. Mă rog să lucrăm împreună pentru a realiza reînviorarea de care are nevoie biserica noastră—Reforma de care are nevoie biserica noastră.
În urmă cu două zile am auzit despre o conversaţie între doi predicatori dintre noi, şi unul dintre ei îi spusese celuilalt: ‚Ştii, biserica s‑a schimbat mult de când am venit la biserică.’ Da, biserica s‑a schimbat. Biserica s‑a schimbat mult în ultimii 30 de ani sau aşa ceva. Poporul nostru în multe ţări este mai bogat, au mai multe posesiuni, tinerii noştri obţin mai multă educaţie, însă nu toate schimbările au fost înspre bine. Există unele lucruri la care privim înapoi şi am vrea să fie încă aşa cum erau acum 30 de ani, şi avem nevoie să aducem înapoi acele căi vechi, să îi ajutăm pe fraţii noştri să aibă o comuniune mai strânsă cu Isus Hristos, să înţeleagă ce înseamnă să fie născuţi din nou în Isus Hristos.
Isus este soluţia pentru toate problemele noastre. Vedem în lume că ţările îşi schimbă mereu guvernele, şi de fiecare dată când se schimbă guvernul, oamenii se gândesc: „Aceasta este speranţa noastră. Va fi mai bine de acum.” Şi se pare că, din anumite motive, suntem dezamăgiţi.
Cât timp lumea nu înţelege că lucrul de care avem cu adevărat nevoie este o Reformă în lume, nu va găsi niciodată fericire. Soluţia este Isus Hristos. Însă în timp ce Îl îndepărtăm pe Isus din şcoli, în timp ce scoatem Biblia din şcoli, lumea priveşte în zadar după o soluţie. Nici un guvern nu va soluţiona problema. Problema nu este guvernul. Guvernul poate să ajute în anumite circumstanţe, însă problema este lipsa convertirii, lipsa lui Isus Hristos din inimile noastre. Dacă Îi permitem lui Isus Hristos să intre în inimile noastre, în inimile oamenilor din biserica noastră, dacă suntem uniţi, ajutându-ne unii pe alţii şi ajutând bisericii, gândind întotdeauna ce este mai bine despre ceilalţi, având încredere unii în alţii, fiind uniţi în Isus Hristos, noi vom putea încheia lucrarea de aici în curând şi vom putea merge să locuim cu Isus Hristos pentru totdeauna.
Fie ca Domnul să ne aducă mai aproape de Isus Hristos, să aducă oamenii mai aproape de Isus, şi astfel vom fi aproape unii de alţii şi numele Lui va fi glorificat, caracterul Său va fi reflectat în biserica Sa şi va veni sfârşitul. Fie ca Isus să vină în curând şi să ne ia în curând să locuim cu El.
Oh, vino Doamne Isuse!
Amin.
Sesiunea zilei s‑a încheiat cu o solie prezentată de fratele Radu Ioniţă din România. Fratele Ioniţă a vorbit despre tema „Mântuirea copiilor”. „Nu pretind să ştiu totul despre acest subiect, ‚Cum să ne salvăm copiii’ ”, a spus fratele Ioniţă. „Am doi copii şi ei au de asemenea nevoie să fie salvaţi. ‚Învaţă pe copil calea pe care trebuie să meargă: şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.’ ”
Pentru a putea fi capabili să instruim pe alţii, trebuie să fim noi înşine instruiţi. Mult studiu şi multă rugăciune serioasă pentru înţelepciune cerească sunt necesare pentru a şti cum trebuie lucrat cu minţile tinere. Este important ce direcţie dăm minţii şi voinţei copiilor noştri. Ceea ce învaţă copiii în prima lor copilărie va determina viitorul lor. Trăsăturile de caracter se formează la acest nivel timpuriu al vieţii lor. Părinţii stau în locul lui Dumnezeu pentru copiii lor, pentru a le spune ce trebuie să facă şi ce nu trebuie să facă. Să ne întrebăm: Cum este relaţia mea cu Dumnezeu? „Îmi amintesc de experienţa apostolului Petru,” a continuat fratele Ioniţă. „Isus l‑a întrebat: ‚Mă iubeşti?’ Dacă învăţăm să Îl iubim pe Dumnezeu cu toată inima noastră, copiii noştri vor înţelege aceasta şi vor fi în stare să îl iubească pe Dumnezeu şi pe alţii cu aceeaşi iubire.”
Aceasta este cea mai importantă lucrare pe care o poate face cineva, de a‑i conduce pe copii la Dumnezeu. Să ne dedicăm viaţa lui Dumnezeu şi să îi încredinţăm pe cei micuţi în mâinile lui Dumnezeu, şi El ne va conduce să fim un bun exemplu pentru ei.
Adunarea s‑a încheiat cu cântări prezentate de un trio feminin, Ecos Divinos (Ecouri divine), şi rugăciune.
Fotografii:
