Seminar de familie la Campus Porumbacu, 28 decembrie 2011 — 2 ianuarie 2012

Perioada din pre­a­j­ma Anului Nou a fost pla­ni­fi­ca­tă pen­tru o întâl­ni­re cu sco­pul unui semi­nar de fami­lie.
Invitatul spe­cial pen­tru acest eve­ni­ment a fost fr. Duraisamy Sureshkumar, vice­pre­șe­din­te­le Conferinței Generale a bise­ri­cii noas­tre.
Datorită fap­tu­lui că prin­tre cei pre­zenți s‑au aflat foar­te mulți tineri necă­să­to­riți, dum­ne­a­lui a fost nevo­it să-și modi­fi­ce struc­tu­ra pre­zen­tă­ri­lor, abor­dând în pri­ma par­te situ­a­ția cu care se con­frun­tă tine­rii în rela­ți­i­le lor cu părin­ții, cu pri­e­te­nii etc.
Esența pre­zen­tă­ri­lor pe aceas­tă temă este un amă­nu­nt de care ar tre­bui să țină cont ori­ce părin­te: ori­ce copil se rapor­tea­ză dife­rit față de părinți, în func­ție de vâr­stă. Dacă atunci când copi­lul este mic îi con­si­de­ră pe părinți cei în care se poa­te încre­de pe deplin, va urma o peri­oa­dă, ace­ea a ado­les­cen­ței, în care tână­rul se cre­de puter­nic, deș­tept, în sta­re să rea­li­ze­ze ori­ce. În plus, părin­ții i se par “rămași în urmă” față de rit­mul soci­e­tă­ții. Perioada aceas­ta nu va ține la infi­nit, pen­tru că, după tre­ce­rea “momen­tu­lui cri­tic”, tână­rul va înțe­le­ge că părin­ții știu mai mul­te, nu atât dato­ri­tă cunoș­tin­țe­lor acu­mu­la­te, ci mai degra­bă dato­ri­tă expe­rien­ței pe care via­ța le‑a rezervat‑o. În acest con­text învă­ță­tu­ra pen­tru părinți este să fie îngă­du­i­tori, să le acor­de șanse copi­i­lor lor, să ape­le­ze mai mult la Dumnezeu, în rugă­ciu­ne, evi­tând “pre­di­ci­le” și mus­tră­ri­le inter­mi­na­bi­le.
În ace­lași timp copi­ii nu ar tre­bui să se așe­ze cu bună ști­in­ță în aces­te carac­te­ris­tici ale vâr­stei, cu un nepă­să­tor “așa tre­bu­ie să fie”, pen­tru că Dumnezeu le cere să-și res­pec­te părin­ții chiar și în aceas­tă par­te a vie­ții lor. Caracterul se for­mea­ză și în acești ani și ei pot obține lec­ții pre­ți­oa­se de răb­da­re, îngă­du­in­ță, înțe­le­ge­re, lec­ții care le vor fi de un real folos în anii care vor urma, când vor fi che­mați să-și “suporte” nu doar părin­ții, ci și socrii, șefii sau alte per­soa­ne pe care nu le pot evi­ta.
După tra­ta­rea subiec­te­lor ca: pri­e­te­nie, cur­te­nie, pre­gă­ti­re pen­tru căsă­to­rie, s‑a făcut o tre­ce­re trep­ta­tă la tema pre­gă­ti­tă ini­țial pen­tru aceas­tă oca­zie: Seminar de fami­lie.
În cadrul aces­tor dez­ba­teri au fost sub­li­ni­a­te câte­va aspec­te cu care se con­frun­tă fie­ca­re cuplu căsă­to­rit în dife­ri­te­le eta­pe de după căsă­to­rie.
Perioada de aco­mo­da­re, peri­oa­da în care copi­ii sunt mici, peri­oa­da în care aceștia cresc și încep să se sim­tă “pe picioa­re­le lor”, peri­oa­da în care părin­ții sunt pre­o­cu­pați de vii­to­rul lor, peri­oa­da bătrâ­ne­ții, sunt faze prin care tre­ce ori­ce fami­lie.
Cunoașterea carac­te­ris­ti­ci­lor spe­ci­fi­ce fie­că­re­ia, de către cei care doresc să-și păs­tre­ze armo­nia și feri­ci­rea fami­li­ei, îi va aju­ta să depă­șeas­că momen­te­le difi­ci­le, să pre­în­tâm­pi­ne mul­te eve­ni­men­te neplă­cu­te.