4. De ce nu acceptă adventiştii reformişti divorţul şi recăsătoria după divorţ?

Noi cre­dem că Dumnezeu a lăsat căsă­to­ria ca pe o legă­tu­ră sfân­tă între un băr­bat și o feme­ie și că acest legământ nu poa­te fi desfi­in­țat decât prin moar­tea unu­ia din­tre par­te­neri.
Despărțirea în căsă­to­rie nu este un lucru accep­ta­bil îna­in­tea lui Dumnezeu: „Căci eu urăsc des­păr­ți­rea în căsă­to­rie, — zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, — și pe cel ce își aco­pe­re hai­na cu sâl­ni­cie, — zice Domnul oști­ri­lor. – De ace­ea, luați sea­ma în min­tea voas­tră, și nu fiți necre­din­cioși!” (Maleahi 2:16).
Decizia uni­la­te­ra­lă a unu­ia din­tre par­te­neri de a ieși din acest legământ, ignorând obli­ga­ți­i­le pe care aces­ta le impli­că, nu îl scu­teș­te de res­pon­sa­bi­li­ta­te față de Dumnezeu și de par­te­ne­rul său, și repre­zin­tă căl­ca­re a legii lui Dumnezeu:
„Dacă deci, când îi tră­ieș­te băr­ba­tul, ea se mări­tă după altul, se va che­ma pre­a­cur­vă, dar dacă-i moa­re băr­ba­tul, este dez­le­ga­tă de Lege, așa că nu mai este pre­a­cur­vă, dacă se mări­tă după altul.” (Romani 7:3).
„O feme­ie mări­ta­tă este lega­tă de lege câtă vre­me îi tră­ieș­te băr­ba­tul; dar dacă-i moa­re băr­ba­tul, este slo­bo­dă să se mări­te cu cine vrea; numai în Domnul.” (1 Corinteni 7:39).
De ase­me­nea nu cre­dem că în cazul în care unul din­tre par­te­neri a fost pără­sit de celă­lalt, cel rămas, adi­că „par­tea nevi­no­va­tă”, ar fi liber să se recă­să­to­reas­că. Biblia nu pre­ve­de nici o cla­u­ză de excep­ție în aceas­tă pri­vin­ță, ci afir­mă cate­goric că:
„Oricine își lasă nevas­ta și ia pe alta de nevas­tă, pre­a­cur­veș­te, și cine ia de nevas­tă pe cea lăsa­tă de băr­ba­tul ei, pre­a­cur­veș­te.” (Luca 16:18).
În con­clu­zie, în caz de des­păr­ți­re între soți, sin­gu­re­le alter­na­ti­ve care îi rămân creș­ti­nu­lui sunt urmă­toa­re­le: „Celor căsă­to­riți, pe porun­cesc nu eu, ci Domnul, ca nevas­ta să nu se des­par­tă de băr­bat. (Dacă este des­păr­ți­tă, să rămâ­nă nemă­ri­ta­tă, sau să se împa­ce cu băr­ba­tul ei.) Și nici băr­ba­tul să nu-și lase nevas­ta.” (1 Corinteni 7:10,11).