Seminar pentru tineri la Bucov, 29 august — 2 septembrie 2006

În peri­oa­da 29 august – 2 sep­tem­brie 2006 s‑a des­fă­șu­rat în bise­ri­ca din Bucov un semi­nar pen­tru tineri orga­ni­zat de comu­ni­ta­tea loca­lă, ale cărui teme au fost sus­ți­nu­te în prin­ci­pal de fra­ții Marin Barbu și Răducu Ioniță. La acest semi­nar au par­ti­ci­pat un număr mare de tineri din mai mul­te zone ale țării, dar și din­tre acei care erau veniți în vacan­ță din Spania, Italia etc.
Tema aces­tui semi­nar a fost „Spre ce te îndrepți?”, iar con­clu­zia lui că sin­gu­rul scop pen­tru care via­ța meri­tă tră­i­tă este ace­la de a trăi pen­tru sla­va lui Dumnezeu, spre onoa­rea Numelui Său.
Acesta este sco­pul pen­tru care am fost cre­ați, des­ti­nul și șan­sa noas­tră. Din pro­gram n‑au lip­sit nici ate­li­e­re­le de dis­cu­ții, rela­tă­ri­le de expe­rien­țe și pro­gra­me­le de lau­dă și închi­na­re.

Această întru­ni­re a ofe­rit tine­ri­lor o păr­tă­șie bine­cu­vân­ta­tă, în cadrul căre­ia au avut posi­bi­li­ta­tea să des­co­pe­re ade­vă­ruri măre­țe cu impli­ca­ții pro­fun­de în via­ța aceas­ta, cât și cea vii­toa­re.
„Spre ce te îndrepți?“ a fost gene­ri­cul aces­tui semi­nar; între­ba­re care a răsco­lit con­ști­in­ța par­ti­ci­pan­ți­lor așezându‑i în fața unei deci­zii de care va depin­de vii­to­rul lor veș­nic.
Temele stu­di­a­te au avut în cen­trul aten­ți­ei for­ma­rea carac­te­ru­lui după mode­lul divin în mij­lo­cul unei goa­ne nebu­ne după bogă­ție, onoa­re și sla­vă lumeas­că.
Fratele Nelu Iancu a adre­sat tine­ri­lor un cuvânt de bun venit, asigurându‑i ca Dumnezeu i‑a ales să fie mâna Sa de aju­tor, că El le‑a pus totul la dis­po­zi­ție pen­tru a atin­ge cea mai îna­l­tă țin­tă: ase­mă­na­rea cu Modelul Divin și tră­i­rea pen­tru sal­va­rea sufle­te­lor.
Având acest obiec­tiv suprem, meri­tă să înduri ruși­nea, decât să alegi sti­ma lumii și să n‑ai par­te cu Domnul Isus.
A urmat un prim răs­puns la între­ba­rea „Spre ce te îndrepți?“ și anu­me „Bogația“ pre­zen­tat de fra­te­le Marian Ioniță. În accep­țiu­nea lumii, bogă­ția înseam­nă ocro­ti­re, sigu­ran­ță, pri­e­te­ni mulți, accep­ție ce se află în anti­te­ză cu opi­nia lui Dumnezeu refe­ri­toa­re la bogă­ție ca fiind răs­pla­ta sme­re­ni­ei și a nepri­hă­ni­rii. Primiți mai degra­bă bogă­ția haru­lui lui Hristos care este mult mai de preț decât tot argin­tul și aurul din lume.
„Onoarea“ a fost un alt ras­puns ofe­rit tine­ri­lor de catre fra­te­le Marinică Barbu care prin pute­rea Domnului a încer­cat să zugră­veas­că în culori vii opo­zi­ția din­tre ati­tu­di­nea aro­gan­tă a lui Lucifer care și‑a cău­tat onoa­rea pro­prie fiind nemul­țu­mit de pozi­ția pe care i‑o acor­da­se Dumnezeu, și ati­tu­di­nea umi­lă pe care Mântuitorul o avea în rela­ție cu Tatăl, con­si­de­rând că nu este „un lucru de apu­cat să fie deo­po­tri­vă cu Cel Prea-Înalt“ (Fil. 2:6).
Lista răs­pun­su­ri­lor a con­ti­nu­at cu „sla­va“, subiect lan­sat în dis­cu­ție de fra­te­le Răducu Ioniță. În viziu­nea lui Dumnezeu, sla­va înseam­nă carac­te­rul Său pe care l‑a demon­strat față de noi, prin fap­tul ca pe când meri­tam dezmoș­te­ni­rea, el ne‑a înfi­a­tș când meri­tam pedeap­sa ne‑a dat har, iar când pedeap­sa noas­tră era moar­tea, El ne‑a ofe­rit via­ța veș­ni­că. Așadar, cum putem ajun­ge la sla­va Sa? Apostolul Pavel în 2 Corinteni 3:18 spu­ne: „Noi toți pri­vim cu fața des­co­pe­ri­tă …“
Privind doar la Hristos, este sin­gu­ra moda­li­ta­te de trans­for­ma­re a carac­te­ru­lui, ast­fel vom urma expe­rien­țe­le tris­te ale Dinei, Acan, Solomon și alții.
Un alt con­cept dez­bă­tut a fost tele­vi­zo­rul și efec­te­le lui nega­ti­ve care merg până aco­lo încât remo­de­lea­ză omul în între­gi­me. Această „cutie fer­me­ca­tă“ fami­li­a­ri­zea­ză min­tea cu păca­tul care duce la „pier­de­rea pen­tru tot­dea­u­na a unei păr­ți din vigoa­rea ei, și nici­o­da­tă nu va mai fi ca îna­in­te de a se abu­za de ea“ (Astăzi cu Dumnezeu, pag. 343). Capacitatea de a ne bucu­ra este mai mică în via­ța vii­toa­re dato­ri­tă abu­zu­ri­lor și gre­șe­li­lor față de pute­ri­le mora­le din aceas­tă via­ță. Îndemnul îl găsim în Psalmii 101:3: „Nu voi pune nimic rău îna­in­tea ochi­lor mei…“.
Următorul răs­puns la între­ba­rea „Spre ce te îndrepți?“ a fost „Slujirea“, sus­ți­nut de fra­te­le Marian Sârbu. Slujirea a fost, este și va rămâ­ne legea ceru­lui, idee afla­tă în con­tra­dic­ție cu men­ta­li­ta­tea fireas­că ce con­si­de­ră slu­ji­rea echi­va­len­tă cu înjo­si­re, risi­pă, pier­de­re. „Dumnezeu ar fi încre­din­țat înge­ri­lor lucra­rea de sal­va­re de sufle­te, dar a vrut să cola­bo­re­ze cu noi“ (CCH cap.13).
Peste vea­curi răsu­nă gla­sul Domnului, între­bân­du-ne „Pe cine să tri­mit și cine va mer­ge pen­tru Noi?“. Să răs­pun­dem împre­u­nă cu Isaia: „Iată-mă, tri­mi­te-mă“.
Deși con­di­ți­i­le meteo au fost nefa­vo­ra­bi­le in pri­me­le două zile ale semi­na­ru­lui, totuși in ziua de joi Dumnezeu ne‑a pre­gă­tit o vre­me fru­moa­să în care tine­rii s‑au bucu­rat de o dru­me­ție de neu­i­tat la „Muntele Roșu“, jud. Prahova. Aici s‑a putut admi­ra măre­ția mun­ți­lor, copa­cii ce se înăl­țau fal­nici către cer, nori ce plu­teau încoa­ce și înco­lo — toa­te aces­tea pur­tând ampren­ta dra­gos­tei Creatorului.
O pre­ți­oa­să „table­tă“ de sănă­ta­te a fost pre­zen­ta­tă în ziua urma­toa­re, de catre fra­te­le Valerian Răileanu. Această rubri­că a tra­tat mij­loa­ce­le de vin­de­ca­re, pre­cum și per­soa­ne­le care le folo­sesc. Astfel, am aflat ca în func­ție de gra­vi­ta­tea bolii, putem com­bi­na tra­ta­men­tul natu­rist cu cel medi­ca­men­tos, cu men­țiu­nea ca ori­cât de „mira­cu­los“ ar fi medi­ca­men­tul, el nu ofe­ra vin­de­ca­rea, ci doar pute­rea lui Dumnezeu este ace­ea care‑i poa­te garan­ta omu­lui însă­nă­to­și­re. De ase­me­nea, s‑a făcut demon­stra­ții prac­ti­ce pri­vind acor­da­rea pri­mu­lui aju­tor in caz de stop car­d­iac.
Vineri sea­ra, fra­te­le Bogdan Pomană a vor­bit des­pre cum să adu­cem tru­pu­ri­le noas­tre ca o jert­fă vie, plă­cu­tă și sfân­tă îna­in­tea lui Dumnezeu. Acest subiect a fost o pro­vo­ca­re a min­ții noas­tre la o medi­ta­ție sfân­tă, la înce­put de Sabat.
Renunțând la tot ase­me­nea lui Moise care „a soco­tit oca­ra lui Hristos ca o mai amre bogă­ție decât como­ri­le Egiptului, pen­tru că avea ochii piro­niți spre răs­plăti­re“ (Evrei 11:26), putem deve­ni un ‘vas de cin­ste’ în mâna Maiestrului.
În Sabat, comu­ni­ta­tea Bucov a găz­du­it mai mulți vizi­ta­tori, care au ales să gus­te și ei din bine­cu­vân­tă­ri­le de care au bene­fi­ci­at tine­rii de‑a lun­gul semi­na­ru­lui.
Fratele Marius Stroia a înce­put prin pute­rea Domnului să răs­pun­dă la între­ba­rea „Ce scop are via­ța noas­tră?“. Isaia ne spu­ne că am fost făcuți pen­tru sla­va Domnului, să fim mar­tori ai Săi în lume. Suntem che­mați la sim­pli­ta­tea lui Hristos. Numai o via­ță ne este acor­da­tă. Ea are valoa­re când este folo­si­ta pen­tru sco­puri sfin­te.
În final, tine­rii și-au expri­mat dorin­ța de a se lăsa trans­for­mați de Hristos și de a petre­ce veș­ni­cia împreună.„Cei înțe­lepți vor stră­luci ca stră­lu­ci­rea ceru­lui, și cei ce vor învă­ța pe alți să umble în nepri­hă­ni­re vor stră­luci ca ste­le­le, în veac și în veci de veci.“(Daniel 12:3). Amin.

Simona Budău