567. Străvechii pribegi în pustie

  • Partitura
  • Versuri
Partitura Imnul No 567. Străvechii pribegi în pustie

567. Străvechii pribegi în pustie

  1. Străvechii pri­begi în pustie,
    De șerpi veni­noși fiind mușcați,
    Priveau la un șar­pe de-aramă
    Și-nda­tă erau vindecați.
    Azi, când șerpi de ispite
    Ne toar­nă în suflet venin,
    Să pri­vim spre jert­fa iubirii
    Și vom fi izbă­viți pe deplin.
  2. Noi toți cei sal­vați prin credință,
    Prin tai­ni­cul Miel răstignit,
    Suntem mai curați ca un nufăr,
    Mai albi ca un crin înflorit.
    Că ori­când gla­sul lumii
    Ne-adu­ce în piept vre­un ecou,
    Noi pri­vim din nou spre Golgota
    Și păca­tul dis­pa­re din nou.
  3. Prietene drag, ține minte
    Și-ascul­tă Cuvântul cel viu,
    Învață secre­tul salvării,
    Ce‑a fost învă­țat în pustiu!
    Vechii șerpi, de-altădată
    Sunt duhuri lup­tând dușmănos,
    Ce-au învins prin rău lumea-ntreagă
    Dar au fost biruite‑n Hristos!

Versurile: Necunoscut
Muzica: Hellen H. Lemmel, 1922 (1863–1961)