422. Când stele‑n cer

  • Partitura
  • Versuri
Partitura Imnul No 422. Când stele-n cer

422. Când stele‑n cer

  1. Când stele‑n cer fru­mos cân­tau zidire,
    Și lumi de lumi pur­tau pe-ntreg senin,
    În gla­sul lor eram și eu rostire,
    Un strop de har în pla­nul Tău divin;
    Și mă che­mai pe‑o rază de iubire,
    Isuse bun, să fiu al Tău deplin.
  2. Cât n‑ar putea o ini­mă s‑asculte,
    Pe cer de cer cum ste­le­le plângeau,
    În Ghetsimani dure­ri­le prea multe,
    Isuse bun, asu­pra Ta veneau;
    Pe-ace­lași drum de feri­ciri pierdute,
    În regă­siri dure­ri­le sperau.
  3. Și în curând va fi o zi, minune,
    Vor stră­luci cununi, veș­mânt curat,
    Cu stele‑n cer fru­mos și eu voi spune,
    Iubirea Ta, ce mult ea mi‑a iertat!
    Și‑n veș­ni­cii cu Tine voi rămâne,
    Al Tău să fiu, O, Tată îndurat.

Melodia: Finlandia
Versurile: Benone Burtescu
Muzica: Jean Sibelius, 1899 (1865–1957)