422. Când stele‑n cer
- Partitura
- Versuri

422. Când stele‑n cer
- Când stele‑n cer frumos cântau zidire,
Și lumi de lumi purtau pe-ntreg senin,
În glasul lor eram și eu rostire,
Un strop de har în planul Tău divin;
Și mă chemai pe‑o rază de iubire,
Isuse bun, să fiu al Tău deplin. - Cât n‑ar putea o inimă s‑asculte,
Pe cer de cer cum stelele plângeau,
În Ghetsimani durerile prea multe,
Isuse bun, asupra Ta veneau;
Pe-același drum de fericiri pierdute,
În regăsiri durerile sperau. - Și în curând va fi o zi, minune,
Vor străluci cununi, veșmânt curat,
Cu stele‑n cer frumos și eu voi spune,
Iubirea Ta, ce mult ea mi‑a iertat!
Și‑n veșnicii cu Tine voi rămâne,
Al Tău să fiu, O, Tată îndurat.
Melodia: Finlandia
Versurile: Benone Burtescu
Muzica: Jean Sibelius, 1899 (1865–1957)