227. Spre a Domnului cetate

  • Partitura
  • Versuri
Partitura Imnul No 227. Spre a Domnului cetate

227. Spre a Domnului cetate

  1. Spre a Domnului ceta­te,
    Noi voioși călă­to­rim,
    Chiar de bân­tu­ie furt­u­na, noi o știm!
    Drumul vie­ții urcă-ntru­na,
    Întâlnind duș­mani mereu,
    Pe aceas­tă cale, am por­nit și eu!
    • Calea vie­ții urcă-ntru­na,
      Doar pe ea pri­mești cunu­na.
      Cei ce merg mereu pe ea
      Lângă Domnul, în mări­re, toți vor sta!
  2. Calea-aceas­ta e spi­noa­să,
    Și adesea‑i drum stân­cos,
    Dar pe ea ‘nain­tea noas­tră e Hristos!
    Când vre­un spin înțea­pă-amar­nic
    El te va tămă­dui,
    Vezi tot mai aproa­pe tu de El să fii!
  3. La sfâr­șit este‑o ceta­te,
    Pentru ori­ce pere­grin,
    Și în ea se-adă­pos­teș­te- ori­ce stră­in.
    Acolo e bucu­rie,
    Pentru ori­ce chi­nu­it,
    Căci dure­rea și ama­rul s‑au sfâr­șit!

Versurile: Din I.C. ale AZSMR
Muzica: James M. Black, 1893 (1856–1938)