Informații de la cea de‑a 24‑a sesiuni a delegației C.G — 22 ianuarie 2025

 

Delegații s‑au adu­nat dimi­nea­ța devre­me pen­tru a cău­ta călă­u­zi­rea Domnului prin rugă­ciu­ne. La 6:30 a.m., fra­te­le Rodolfo Gessner a împăr­tă­șit un mesaj puter­nic, sub­li­ni­ind pre­zen­ța lui Isus în Vechiul Testament și accen­tu­ând că El tre­bu­ie să fie mai mult decât cunoaș­te­re — El ar tre­bui să fie o expe­rien­ță vie pen­tru fie­ca­re creștin.

După un mic dejun sănă­tos, sesiu­nea a fost relu­a­tă, iar pre­șe­din­te­le — fra­te­le David Zic — a rea­min­tit dele­ga­ți­ei per­spec­ti­ve­le și res­pon­sa­bi­li­tă­ți­le lor uni­ce. Unii dele­gați repre­zin­tă regiuni sfâși­a­te de răz­boi sau lip­si­te de liber­ta­te reli­gi­oa­să, în timp ce alții sunt absenți din cau­za res­tric­ți­i­lor guver­na­men­ta­le. El a ase­mă­nat lumea de astăzi cu Babilonul modern și a citit din Ieremia 29:1, sub­li­ni­ind che­ma­rea lui Dumnezeu de a‑și con­strui case, de a se căsă­tori și de a pros­pe­ra chiar și în exil.

Pentru a ilus­tra bine­cu­vân­tă­ri­le lui Dumnezeu, fra­te­le Zic a invi­tat dele­ga­ții care au fost înso­țiți de  mem­bri ai fami­li­ei să vină pe sce­nă, care s‑a umplut trep­tat de slu­ji­tori și de iubi­ții lor. El a cele­brat imen­sul pri­vi­le­giu al fami­li­i­lor uni­te în răs­pân­di­rea Evangheliei, decla­rând: „Avem spe­ran­ță, fra­ți­lor; bise­ri­ca are vii­tor.” Cuvintele lui au rezo­nat în rân­dul dele­ga­ți­lor, amin­tin­du-le tutu­ror că pre­zen­ța lui Dumnezeu era vizi­bi­lă prin­tre ei.

La 9:50 a.m., dele­ga­ții s‑au reu­nit din nou în comi­te­te­le lor res­pec­ti­ve pen­tru a con­ti­nua lucră­ri­le. Mai târ­ziu, după-ami­a­za, Comitetul de Planuri și‑a pre­zen­tat pro­pu­ne­ri­le par­ți­a­le, inspi­rând sesiu­nea cu idei ino­va­toa­re. La scurt timp după ace­ea, comi­te­tul de nomi­na­li­zări a anun­țat patru can­di­dați pen­tru func­ția de Președinte al Conferinței Generale. Fratele David Zic i‑a îndem­nat pe dele­gați să rămâ­nă pre­zenți și să con­du­că lucră­ri­le cu ordi­ne și promp­ti­tu­di­ne. Sesiunea s‑a ală­tu­rat apoi în rugă­ciu­ne, cău­tând îndru­ma­rea lui Dumnezeu în acest moment cru­ci­al, urma­tă de instruc­țiuni deta­li­a­te des­pre pro­ce­du­ri­le de vot.

Rezultatele votă­rii au sosit curând, dez­vă­lu­ind că fra­te­le Eli Tenorio a fost rea­les ca Președinte al Conferinței Generale. Președintele l‑a invi­tat să se adre­se­ze sesiu­nii. Cu pro­fun­dă emo­ție, fra­te­le Eli a reflec­tat la isto­ria lui Ghedeon din Vechiul Testament, expri­mând o ase­mă­na­re cu sen­ti­men­te­le de insu­fi­cien­ță ale lui Ghedeon atunci când a fost che­mat de Dumnezeu la o mare res­pon­sa­bi­li­ta­te. El a împăr­tă­șit cum, în rugă­ciu­ne, i‑a cerut lui Dumnezeu să‑i per­mi­tă să slu­jeas­că numai dacă pre­zen­ța Lui va mer­ge cu el. Cuvintele sale sin­ce­re i‑au atins pro­fund pe dele­gați și i‑a asi­gu­rat că, în timp ce se pot aștep­ta la mari pro­vo­cări, ei le vor putea face față cu încre­de­re, pen­tru că vor putea face toa­te lucru­ri­le prin Hristos, care le dă putere.

Delegații au venit să‑i ofe­re pre­șe­din­te­lui ales cuvin­te de încu­ra­ja­re; a urmat ser­vi­ci­ul divin de sea­ră con­dus de fra­te­le Alwin Vedhasing. Mesajul lui i‑a îndem­nat pe toți să-și cer­ce­te­ze ini­mi­le și să se asi­gu­re că Isus tră­ieș­te cu ade­vă­rat în ei.

Sesiunea s‑a înche­iat cu un simț pro­fund al bine­cu­vân­tă­ri­lor și pre­zen­ței lui Dumnezeu pe tot par­cur­sul zilei de lucru.