702. Să binecuvântezi, Te rugăm

702. Să binecuvântezi, Te rugăm

1. Să bine­cu­vân­tezi,
   Te rugăm, azi, Isuse,
   Pe cei ce i‑ai unit,
   Să fie fericiți;
   A lor nădej­di de-or fi
   Oricând în Tine puse,
   Pe drept se vor simți
   Pe veci nedespărțiți.
2. Pecetluiește-acum
   Astă făgăduință,
   Porniți pe-ace­lași drum,
   Ei au ace­lași țel;
   Să-nchi­ne via­ța lor
   Și-ntrea­ga lor voință
   Spre sla­va Ta mereu,
   Slujindu-Te cu zel.
3. Și‑n casa lor, venind,
   Să găsești mulțumire;
   Din Sfântul Tău Cuvânt
   Să fie-mpărtășiți,
   Prin tra­i­ul lor, Isus,
   Să dea ori­când de știre
   Că‑n via­ță pas cu pas
   Ei sunt călăuziți.
4. Să‑i înso­țești, Isus,
   De‑s dureri, întristare,
   În bucu­rii, smeriți,
   Prin Tine mulțumiți;
   Nădejdea lor să stea
   În bra­țul Tău cel mare,
   Și-atunci, în veci de veci,
   Ei vor fi fericiți.

Versurile: Necunoscut
Muzica: Necunoscut