424. Tu eşti, Doamne

Tu ești, Doamne a păcii stâncă
Prin furtunile ce dor,
Eu la Tine caut tihnă,
Obosit de-atâta zbor…
Tu, Isus, ești apă vie,
Pentru toți cei osteniți,
Tu i‑aștepți cu bucurie,
Ca să fie mântuiți.
Valuri când mă amenință,
Și lovesc necontenit,
Eu Te prind mai cu credință,
Tu ești stânca de granit!
Tu, nădejdea vieții mele,
Pâinea sufletului meu,
Poartă-mi pasul printre stele,
Să ajung la Dumnezeu!

Versurile: Charles Wesley, 1744
Muzica: Charles Wesley, 1744 (1707–1788)