414. O, nu‑s mai tari ispitele

414. O, nu‑s mai tari ispitele

1. O, nu‑s mai tari ispi­te­le ca harul
   Ce l‑ai pri­mit, ca să le poți răbda,
   Că nu se cere-ntâi să urci calvarul,
   Ci-ntâi pri­mești pute­rea a‑l urca.
   Credință, se cere credință
   Și ori­ce ispi­tă o‑nvingi,
   Credință, de-avea-vei credință,
   Puterea ispi­tei o stingi!
2. O, nu‑s mai tari durerile-ntâlnite
   Decât pute­rea care‑o vei primi,
   Că nu‑s întâi pove­ri­le sporite,
   Ci-ntâi pri­mești puteri a suferi.
   Nădejde, se cere nădejde
   Și ori­ce dureri ai să-nvingi,
   Nădejde, atâ­ta nădejde,
   Puterea dure­rii să‑o stingi!
3. O, nu‑s mai tari vră­j­ma­șii niciodată
   Decât iubi­rea gata a‑i ierta,
   Că-ntâi nu vine ura-nverșunată,
   Ci-ntâi se va mări iubi­rea ta.
   Iubire, se cere iubire,
   Și ori­ce vră­j­maș ai să-nvingi,
   Iubire, atâ­ta iubire,
   Încât ura-ntrea­gă să‑o stingi!

Versurile: Nicolae Moldoveanu
Muzica: Nicolae Moldoveanu