Iubiţi fraţi şi surori din întreaga lume

Salutări cor­di­a­le cu urmă­toa­re­le tex­te inspi­ra­te: „Și via­ța veci­ni­că este aceas­ta: să Te cunoas­că pe Tine, sin­gu­rul Dumnezeu ade­vă­rat și pe Isus Hristos, pe care L‑ai tri­mes Tu.“ Ioan 17:3. „Aceste cuvin­te înseam­nă mult. Doar cunoscându‑L pe Hristos noi putem cunoaș­te pe Dumnezeu. Trimisul lui Dumnezeu [Isus Hristos] ape­lea­ză la noi toți să ascul­tăm aces­te cuvin­te. Ele sunt cuvin­te­le lui Dumnezeu, și cu toții ar tre­bui să le dăm aten­ție; deo­a­re­ce prin ele vom fi jude­cați. A cunoaș­te pe Hristos ca Mântuitor înseam­nă a fi însu­fle­țiți prin cunoș­tin­ța spi­ri­tu­a­lă, a prac­ti­ca cuvin­te­le Lui. Fără aceas­ta, toa­te cele­lal­te sunt fără valoa­re.“ Sings of the Time, 27 ianu­a­rie 1898.
Ne des­part doar câte­va zile de sfâr­și­tul anu­lui 2012 și înce­pu­tul anu­lui 2013. Acum este tim­pul pen­tru a avea o eva­lu­a­re spi­ri­tu­a­lă. Cum a fost expe­rien­ța noas­tră cu Dumnezeu, cu fami­lia noas­tră și cu marea fami­lie a lui Dumnezeu în tim­pul anu­lui tre­cut? A fost anul 2012 un an al pro­gre­su­lui spi­ri­tu­al sau al regre­su­lui spiritual?

Comuniunea noas­tră indi­vi­du­a­lă cu Dumnezeu

Cum a fost comu­niu­nea noas­tră indi­vi­du­a­lă cu Dumnezeu? Ne-am luat noi timp pen­tru stu­diu zil­nic al Cuvântului Său, să ne rugăm, să vor­bim alto­ra des­pre iubi­rea Sa?
„Ar fi bine pen­tru noi ca în fie­ca­re zi să petre­cem o oră de medi­ta­ție asu­pra vie­ții lui Hristos. Să cer­ce­tăm via­ța Sa punct cu punct și să ne lăsăm ima­gi­na­ția să prin­dă fie­ca­re sce­nă și în spe­cial pe cele din par­tea fina­lă. Când ne ocu­păm în felul aces­ta de jert­fa Lui cea mare, pe care a adus‑o pen­tru noi, încre­de­rea noas­tră în El va fi sta­tor­ni­că, iubi­rea noas­tră față de El va fi sti­mu­la­tă și noi vom fi tot mai mult pătru­nși de Spiritul Său. Dacă vrem ca, în cele din urmă, să fim mân­tu­iți, tre­bu­ie să învă­țăm lec­ția răb­dă­rii și umi­lin­ței la picio­rul cru­cii.“ HLL pg. 83.

Familia noas­tră

Ne-am luat noi timp să acor­dăm aten­ție potri­vi­tă pro­pri­ei noas­tre fami­lii? Am vor­bit cu tova­ră­șul nos­tru și cu copii noș­tri? Ne-am luat timp pen­tru ser­vi­ci­ul de închi­na­re de dimi­nea­ță și sea­ră? Este Hristos Oaspetele bine­ve­nit în cămi­nul nos­tru? Am vor­bit copi­i­lor noș­tri des­pre dra­gos­tea lui Isus?
„Numai pre­zen­ța lui Dumnezeu îi poa­te face feri­ciți pe băr­bați și femei. Apa obiș­nu­i­tă poa­te fi trans­for­ma­tă de Hristos în vin ceresc. Căminul devi­ne atunci un Eden de feri­ci­re; iar fami­lia, un sim­bol fru­mos al fami­li­ei din ceruri.“ Căminul Advent pg. 28.
„Cauza neîn­țe­le­ge­ri­lor și a discor­di­ei din fami­lii și din bise­ri­că este des­păr­ți­rea de Hristos. A fi aproa­pe de Hristos înseam­nă a fi aproa­pe unul de altul. Secretul ade­vă­ra­tei uni­tăți în bise­ri­că și fami­lie nu este diplo­ma­ția, admi­nis­tra­rea, sau efor­tul supra­o­me­nesc de a învin­ge gre­u­tă­ți­le — deși aces­tea tre­bu­ie făcu­te, — ci uni­rea cu Hristos.
Desenați un cerc mare, cu mul­te linii de la mar­gini spre cen­tru. Cu cât sunt mai aproa­pe aces­te linii de cen­tru, cu atât sunt mai aproa­pe une­le de alte­le. Așa este și în via­ța creș­ti­nă. Cu cât sun­tem mai aproa­pe de Hristos, cu atât vom fi mai aproa­pe unul de altul. Dumnezeu este slă­vit când popo­rul Său este unit în acțiu­ne armo­ni­oa­să.“ Ibid. pg. 179.

Relația noas­tră cu biserica

Apostolul Pavel ne aver­ti­zea­ză: „Să veghem unii asu­pra alto­ra, ca să ne îndem­năm la dra­gos­te și la fap­te bune. Să nu pără­sim adu­na­rea noas­tră, cum au unii obi­cei; ci să ne îndem­năm unii pe alții, și cu atît mai mult, cu cît vedeți că ziua se apro­pie.“ Evrei 10:24,25.
„Legătura din­tre Hristos și bise­ri­ca Sa este foar­te strân­să și sfân­tă — El fiind Mirele, iar bise­ri­ca, mirea­sa; El, Capul, iar bise­ri­ca, tru­pul. Legătura cu Hristos, prin urma­re, pre­su­pu­ne legă­tu­ra cu bise­ri­ca Sa.“ Educația pg. 268.
Deși toa­te întru­ni­ri­le bise­ri­cii sunt foar­te impor­tan­te (Școala de Sabat, ser­vi­ci­i­le divi­ne, Sfânta Cină și spă­la­rea picioa­re­lor, adu­nă­ri­le de tine­ret, etc.), noi atra­gem aten­ția fra­ți­lor și suro­ri­lor noas­tre la adu­nă­ri­le de rugăciune.
„Aceia care cau­tă cu ade­vă­rat comu­niu­nea cu Dumnezeu vor fi văzuți în adu­nă­ri­le de rugă­ciu­ne, înde­pli­nin­du-și cu cre­din­cio­șie dato­ria, fiind plini de zel și dor­nici să culea­gă toa­te bine­cu­vân­tă­ri­le care le sunt ofe­ri­te. Ei vor folo­si ori­ce oca­zie pe care o au spre a se așe­za în acel loc în care pot pri­mi raze­le lumi­nii cerești.“ Calea către Hristos pg. 98.
„Orice dis­trac­ție în care vă puteți anga­ja cerând, în cre­din­ță, bine­cu­vân­ta­rea lui Dumnezeu pen­tru ea, nu va fi peri­cu­loa­să. Dar ori­ce dis­trac­ție care vă ia posi­bi­li­ta­tea de a vă ruga în tai­nă, de a vă închi­na sau de a mer­ge la bise­ri­că nu este sigu­ră, ci peri­cu­loa­să.“ Sfaturi pen­tru părinți, edu­ca­tori și elevi pg. 337.

Sabatul și biserica

„Să păziți Sabatele Mele, și să cin­stiți loca­șul Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.“ Leviticul 19:30.

Adevărata păzi­re a Sabatului și ser­vi­ci­ul noas­tru în loca­șul de închi­na­re ar tre­bui să ocu­pe un loc esen­ți­al în via­ța noas­tră de creș­tini. Totuși, pen­tru a ne bucu­ra de bine­cu­vân­tă­ri­le divi­ne tre­bu­ie să urmăm îndru­mă­ri­le Cuvântului lui Dumnezeu și să res­pec­tăm Sabatul în mod corect. Isaia 56 și 58 ar tre­bui lua­te seri­os în con­si­de­ra­re, ca să știm con­di­ția nece­sa­ră pen­tru a men­ți­ne comu­niu­nea cu Dumnezeu. Înainte de a împlini con­di­ți­i­le pen­tru un ser­vi­ciu de închi­na­re corect în bise­ri­că, noi tre­bu­ie să avem o comu­niu­ne indi­vi­du­a­lă seri­oa­să cu Dumnezeu și ser­vi­ci­ul nos­tru de închi­na­re la alta­rul de familie.
Cred că mulți sunt con­ști­enți că este nece­sa­ră o refor­mă cu pri­vi­re la res­pec­tul dato­rat tim­pu­lui ser­vi­ci­u­lui de închi­na­re — la alta­rul de fami­lie și în bise­ri­că. Vă reco­man­dăm stu­di­e­rea și medi­ta­rea la arti­co­lul „Purtarea în Casa lui Dumnezeu“ din Mărturii pen­tru bise­ri­că vol. 5. pg. 491–500.

Credincioșia în zecimi și daruri

O altă par­te impor­tan­tă în închi­na­rea noas­tră este îna­po­ie­rea cu cre­din­cio­șie a zeci­mii și daru­ri­lor. Profetul Maleahi a adre­sat urmă­to­rul apel: „Se cade să înșe­le un om pe Dumnezeu, cum Mă înșe­lați voi?“ Dar voi între­bați: „Cu ce Te-am înșe­lat?“ Cu zeciu­ie­li­le și daru­ri­le de mân­ca­re. Sunteți bles­te­mați, câtă vre­me cău­tați să Mă înșe­lați, tot popo­rul în între­gi­me! Aduceți însă la casa vis­ti­e­ri­ei toa­te zeciu­ie­li­le, ca să fie hra­nă în Casa Mea; puneți-Mă ast­fel la încer­ca­re, zice Domnul oști­ri­lor, și veți vedea dacă nu vă voi des­chi­de zăga­zu­ri­le ceru­ri­lor, și dacă nu voi tur­na pes­te voi bel­șug de bine­cu­vân­ta­re.“ Maleahi 3:8–10

Marele peri­col — uni­rea cu lumea

Nu putem să iubim pe Isus și lumea în ace­lași timp. Dacă iubim pe Isus, dra­gos­tea de lume nu ne va atra­ge. Dacă iubim lumea, vom res­pin­ge pe Isus. Apostolul Pavel a scris: „Căci eu, prin Lege, am murit față de Lege, ca să tră­iesc pen­tru Dumnezeu. Am fost răs­tig­nit împre­u­nă cu Hristos, și tră­iesc… dar nu mai tră­iesc eu, ci Hristos tră­ieș­te în mine. Și via­ța, pe care o tră­iesc acum în trup, o tră­iesc în cre­din­ța în Fiul lui Dumnezeu, care m‑a iubit și S‑a dat pe Sine însuș pen­tru mine.“ Galateni 2:19,20.
„În ce mă pri­veș­te, depar­te de mine gân­dul să mă laud cu alt­ce­va decât cu cru­cea Domnului nos­tru Isus Hristos, prin care lumea este răs­tig­ni­tă față de mine, și eu față de lume!“ Galateni 6:14.
Isus a spus: „Atunci Isus a zis uce­ni­ci­lor Săi: „Dacă voieș­te cine­va să vină după Mine, să se lepe­de de sine, să-și ia cru­cea, și să Mă urmeze.“ Matei 16:24.
„Nu vă înju­gați la un jug nepo­tri­vit cu cei necre­din­cioși. Căci ce legă­tu­ră este între nepri­hă­ni­re și fără­de­le­ge? Sau cum poa­te sta împre­u­nă lumi­na cu întu­ne­re­cul? Ce înțe­le­ge­re poa­te fi între Hristos și Belial? Sau ce legă­tu­ră are cel cre­din­cios cu cel necre­din­cios? Cum se împa­că Templul lui Dumnezeu cu ido­lii? Căci noi sun­tem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui și voi umbla în mij­lo­cul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi popo­rul Meu.“ De ace­ea: „Ieșiți din mij­lo­cul lor, și des­păr­țiți-vă de ei, zice Domnul; nu vă atin­geți de ce este necu­rat, și vă voi pri­mi. Eu vă voi fi Tată, și voi îmi veți fi fii și fii­ce, zice Domnul Cel Atotputernic. Deci, fiind­că avem ast­fel de făgă­du­in­țe, prea iubi­ți­lor, să ne cură­țim de ori­ce înti­nă­ciu­ne a căr­nii și a duhu­lui, și să ne ducem sfin­ți­rea până la capăt, în fri­ca de Dumnezeu.“ 2 Corinteni 6:14–18; 7:1.

Prioritatea noas­tră absolută

„Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și nepri­hă­ni­rea Lui, și toa­te aces­te lucruri vi se vor da pe dea­su­pra.“ Matei 6:33.
„Căci vă spun că, dacă nepri­hă­ni­rea voas­tră nu va între­ce nepri­hă­ni­rea căr­tu­ra­ri­lor și a Fariseilor, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția ceru­ri­lor.“ Matei 5:20.
„Rabinii soco­teau că nepri­hă­ni­rea lor le dădea drep­tul să intre în cer, dar Isus a declarat‑o neîn­des­tu­lă­toa­re și fără valoa­re. Neprihănirea fari­se­i­lor se înte­me­ia pe cere­mo­n­ii exte­ri­oa­re și pe cunoaș­te­rea teo­re­ti­că a ade­vă­ru­lui. Rabinii pre­tin­deau că sunt sfinți prin pro­pri­i­le efor­turi de păzi­re a legii; dar fap­te­le lor des­păr­ți­se­ră nepri­hă­ni­rea de reli­gie. În timp ce erau foar­te minu­ți­oși în ține­rea for­me­lor ritu­a­le, via­ța lor era imo­ra­lă și jos­ni­că. Așa-zisa lor nepri­hă­ni­re nici­o­da­tă nu putea să intre în Împărăția ceru­lui.“ HLL pg. 309.
„Problemele care tre­bu­ie să ne pre­o­cu­pe sunt: Am eu cre­din­ță mân­tu­i­toa­re în Fiul lui Dumnezeu? Este via­ța mea în armo­nie cu Legea divi­nă? „Cine cre­de în Fiul, are via­ța veș­ni­că; dar cine nu cre­de în Fiul, nu va vedea via­ța.“ „Și prin aceas­ta știm că Îl cunoaș­tem, dacă păzim porun­ci­le Lui“ (Ioan 3,36; 1 Ioan 2,3).“ Ibid pg. 396.
„Oamenii păcă­toși pot să devi­nă drepți numai dacă au cre­din­ță în Dumnezeu și dacă păs­trea­ză o vie legă­tu­ră cu El. Atunci ade­vă­ra­ta evla­vie va înăl­ța gân­du­ri­le și va înno­bi­la via­ța. Atunci for­me­le exte­ri­oa­re ale reli­gi­ei sunt în armo­nie cu cură­ția creș­ti­nă lăun­tri­că. Atunci cere­mo­n­i­i­le ceru­te în slu­j­ba lui Dumnezeu nu sunt ritu­a­luri fără rost ca ale fari­se­i­lor fățar­nici.“ Ibid pg. 310.
Iubiți frați și surori, avem nevo­ie de o expe­rien­ță mai pro­fun­dă cu Dumnezeu. tre­bu­ie să renun­țăm la tot ce este con­trar voii lui Dumnezeu și să fim dis­puși să facem doar ceea ce îi pla­ce Lui. „Deci, fie că mân­cați, fie că beți, fie că faceți alt­ce­va: să faceți totul pen­tru sla­va lui Dumnezeu.“ 1 Corinteni 10:31.
Prin harul lui Dumnezeu, hai­deți să înce­pem noul an cu hotă­rârea fer­mă să cău­tăm pe Domnul cu toa­tă ini­ma, să devo­tăm timp pen­tru rugă­ciu­ne, să stu­di­em cuvân­tul Său și să spu­nem alto­ra des­pre marea iubi­re a lui Dumnezeu des­co­pe­ri­tă în Isus care Și‑a dat via­ța Sa desă­vâr­și­tă pen­tru noi la cru­cea de la Calvar.
„Căutați pe Domnul câtă vre­me se poa­te găsi; chemați‑L, câtă vre­me este aproa­pe. Să se lase cel rău de calea lui, și omul nele­giu­it să se lase de gân­du­ri­le lui, să se întoar­că la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nos­tru, care nu obo­seș­te ier­tând.“ Isaia 55:6,7.
„Un stu­dent s‑a apro­pi­at de rabin și l‑a între­bat: „Când tre­bu­ie să fiu în regu­lă cu Dumnezeu?“ Rabinul a răs­puns: „Cu o zi îna­in­te ca tu să mori.“ „Dar când voi muri?“ Rabinul a răs­puns: „Nimeni nu știe; de ace­ea Scriptura zice: „Astăzi dacă auziți gla­sul, nu vă împie­triți inimile.“
„Dacă tu ești drept cu Dumnezeu astăzi, ești gata dacă Hristos ar veni astăzi.“ Sermons and Talks, vol.1, p.203.

Vă dorim fie­că­ru­ia un AN NOU bine­cu­vân­tat, plin de pros­pe­ri­ta­te, în spe­cial spirituală.

Cu toa­tă sin­ce­ri­ta­tea, fra­te­le vos­tru în Isus Hristos,

Davi P. Silva
Președintele CG a AZSMR