502. Sculaţi, căci Domnul vine

502. Sculaţi, căci Domnul vine

1. Sculați căci Domnul vine
   Ca Rege și-mpă­rat,
   Primiți cum se cuvi­ne
   Pe Cel ce ne‑a scă­pat.
   Creștini, întâmpinați‑L!
   Cu imn de bucu­rie,
   În dul­ce armo­nie
   Voi osa­na cân­tați.
2. Aproape este Domnul!
   Cei obi­diți, scu­lați!
   Lăsați voi, plân­sul, dorul,
   Privirea ridi­cați!
   Căci Domnul, îndu­ra­tul;
   Ne-adu­ce mân­gâi­e­re,
   Cu marea Sa pute­re
   Chiar moartea‑a răs­tur­nat.
3. Sculați cu gra­bă mare,
   Săraci de pe pământ!
   Cerească îndu­ra­re
   Revarsă‑n val preasfânt.
   Veți fi cu toți bogați, voi,
   Căci Domnul vă hră­neș­te
   Și El așa doreș­te:
   Să‑I fiți de‑a pururi frați.
4. Și daruri mari adu­ce
   Acel ce ne‑a iubit
   Și pen­tru noi, pe cru­ce,
   Din dragoste‑a murit.
   Așa dorim cu toții,
   O, Rege al mări­rii,
   Izvor al nemu­ri­rii,
   Pe veci să Te mărim.

Melodia: Webb
Versurile: George Duffield, 1858 (1818–1888)
Muzica: George J. Webb, 1837 (1803–1887)