Preşedintele AZȘ-MR explică despărţirea din cadrul Bisericii în secolul trecut

Preşedintele Adventiştilor de Ziua a Şaptea Mişcarea de Reformă ex­plică des­pă­rţi­rea din ca­drul Bisericii în se­co­lul tre­cut

Într-un in­ter­viu ex­clu­siv cu re­vista Spectrum, Preşedintele Mişcării de Reformă, Davi P. Silva, vor­beşte des­pre ase­mă­nă­rile şi di­fe­renţele noas­tre, des­pre con­vin­ge­rile pa­ci­fiste care au fost în spa­tele rup­tu­rii din Primul Război Mondial.

Întrebare: Adventiştii de Ziua a Şaptea Mişcarea de Reformă s-au des­pă­rţit de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea în tim­pul Primului Război Mondial, când Biserica ofi­ci­ală din Germania a vo­tat pen­tru per­mi­te­rea mem­bri­lor de a par­ti­cipa în ar­mată, de a purta arme şi a lupta în ziua de Sabat. O mică mi­no­ri­tate (2% din mem­bri) a re­fu­zat, ajun­gând ast­fel ex­clusă. Percepţia asu­pra îm­po­tri­vi­rii conş­ti­ente de a lupta într-o ar­mată încă este prin­ci­pala di­fe­renţă din­tre cele două bi­se­rici, co­rect?

Răspuns: Participarea Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea în tim­pul Primului Război Mondial (in­clu­zând toate ac­ti­vi­tă­ţile de răz­boi în tim­pul zi­lei de Sabat) a fost prin­ci­pala pro­blemă care a pro­vo­cat se­pa­ra­rea, pen­tru că a fost o ade­va­rată schim­bare faţă de po­zi­ţia an­te­ri­oară a bi­se­ri­cii. În orice caz, aceasta nu este sin­gura di­fe­renţă din­tre Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea (AZŞ) şi Adventiştii de Ziua a Şaptea – Mişcarea de Reformă (AZŞ-MR).

În tim­pul în­tru­ni­ri­lor ţi­nute la Friedensau, Germania, în­tre 21-23 iu­lie 1920, au fost puse ur­mă­toa­rele în­tre­bări de că­tre re­pre­zen­tanţii pro­cen­tu­lui de 2% (aşa cum erau cu­nos­cuţi):

  1. Ce po­zi­ţie ia Conferinţa Generală re­fe­ri­tor la de­ci­zia lu­ată de că­tre li­de­rii ger­mani în 1914 cu pri­vire la po­run­cile a pa­tra şi a şa­sea?
  2. Ce po­zi­ţie iau as­tăzi fra­ţii din Conferinţa Generală Americană pri­vi­tor la scri­e­rile so­rei White? În pri­mul rând: Sunt in­spi­rate de Dumnezeu sau nu? În al doi­lea rând: Ar tre­bui să pro­cla­măm în con­ti­nu­are re­forma sa­ni­tară (pe care ea ne-a adus-o) ca bra­ţul drept al so­liei sau nu?
  3. Potrivit cu Apocalipsa 14:6-12, me­sa­jul nos­tru este na­ţio­nal sau in­ter­na­ţio­nal?

Aceste trei în­tre­bari, într-o or­dine uşor di­fe­rită, se gă­sesc în “Protocolul Negocierilor cu Mişcarea de Opoziţie.” ( Protokoll of the Negotiations with the Opposition Movement – engl.)

Mai mult, după cum am menţio­nat, punc­tul prin­ci­pal de dez­a­cord care a con­dus la des­pă­rţire, a fost par­ti­ci­pa­rea ac­tivă a bi­se­ri­cii în Primul Război Mondial şi ex­clu­de­rea ce­lor care au re­fu­zat o ase­me­nea par­ti­ci­pare.

Astăzi sunt şi alte puncte im­por­tante ale doc­tri­nei pe care noi le ve­dem di­fe­rit, în spe­cial pri­vind re­că­să­to­ria după di­vorţ. Noi cre­dem că in­sti­tu­ţia că­să­to­riei, în­fi­inţată în ziua a şa­sea din săp­tămâna cre­a­ţiei (Genesa 2:21-24) este una din prin­ci­pa­lele in­sti­tu­ţii di­vine, pe care ră­mă­şiţa bi­se­ri­cii tre­buie să-o res­ta­u­reze în “vre­mu­rile aşe­za­rii din nou a tu­tu­ror lucrurilor.”(Faptele Apostolilor 3:19-21) “În tim­pul sfârşi­tu­lui fi­e­care in­sti­tu­ţie di­vină tre­buie res­ta­u­rată.”- Profeţi şi Regi, pg. 678 engl. (ro. cap. 57 – “Reforma”). Prin ur­mare, noi nu efec­tuăm re­că­să­to­rii cu per­soane di­vorţate în timp ce par­te­ne­rul este încă în vi­aţă. (Maleahi 2:15, 16; Matei 5:32; 19: 3-9; Romani 7:1-3; 1 Corinteni 7:10, 11).

În Genesa 1:29, gă­sim di­eta ori­gi­nală care, de ase­me­nea, tre­buie res­ta­u­rată, pre­cum şi res­pec­ta­rea cu­ve­nită a Sabatului zi­lei a şap­tea din Genesa 2:1-3. Noi în­vă­ţăm po­po­rul nos­tru să prac­tice o di­etă fără carne, în ar­mo­nie cu ce scrie în Îndrumarea Copilului, pg.383 (engl.); Dietă şi Hrană, pg.64 (engl.); Genesa 1:29; Psalmi 78:16-18; Isaia 22:12-14.

De ase­me­nea, înţe­le­sul ori­ginl al si­gi­lă­rii ce­lor 144.000, tre­buie res­ta­u­rat. Este un punct foarte esenţial, pen­tru că noi “tre­buie să ne stră­duim cu toata pu­te­rea pe care ne-a oferit-o Dumnezeu să fim prin­tre cei 144.000.”- Comentarii Biblice – Ellen G. White, vol. 7A, pg. 970 engl. (Apocalipsa 7:3; 14:13; Experienţe şi Viziuni, pg. 43 engl.; Marturii, vol. 5, pg. 207-216 engl.; Marea Luptă, pg. 637 engl.; Experienţe şi Viziuni, pg. 15 engl.).

Deci, pe lângă prin­ci­pala di­fe­renţă pri­vind ser­vi­ciul mi­li­tar şi par­ti­ci­pa­rea la răz­boi, s-ar in­clude şi punc­tele men­tio­nate mai sus.

Întrebare: Adventiştii de Ziua a Șaptea Mişcarea de Reformă este or­ga­ni­zată pe ace­eaşi struc­tură ca şi Biserica Adventistă, făcându-şi pre­zenţa în 114 ţări şi având se­diul Conferintei Generale în Roanoke, Virginia. Câţi mem­bri apa­rţin Mişcării de Reformă? Care sunt ţă­rile cu cele mai multe bi­se­rici? Aveţi câm­puri re­pre­zen­ta­tive, uniuni şi con­fe­rinţe? Alegerile slu­j­ba­şi­lor bi­se­ri­cii se desfă­şoară la fel? În ce di­feră or­ga­ni­za­ţi­ile noas­tre?

Raspuns: În prin­ci­piu sun­tem or­ga­ni­zaţi în li­nii ase­ma­na­toare cu Biserica AZŞ, cu di­fe­renţa că noi nu avem o îm­pă­rţire for­mală. Unităţile sunt or­ga­ni­zate după con­ve­nienţa noas­tră, care une­ori se pot ase­mana cu or­ga­ni­za­rea bi­se­ri­cii AZŞ, dar nu ne­a­pă­rat la fel.

În schimb, pe lângă bi­se­ri­cile lo­cale, Conferinţă de Stat, Uniuni şi Conferinţă Generală, noi am di­vi­zat lu­mea în re­giuni care sunt su­per­vi­zate de Secretari Regionali (America de Nord, America Centrală, America de Sud, Africa, Europa, Eurasia, Asia şi Pacific).

Deşi cre­ş­te­rea nu­mă­ru­lui de mem­bri este un as­pect im­por­tant ca fapt în sine, nu este prin­ci­pa­lul punct de con­cen­trare în bi­se­rica noas­tră. Asigurându-ne că un po­tenţial mem­bru şi-a ofe­rit cu ade­vă­rat inima lui Isus ca Mântuitor per­so­nal, este prin­ci­pa­lul obiec­tiv al nos­tru.

La sfârşi­tul lu­nii de­cem­brie 2014, ra­poar­tele sta­tis­tice au ară­tat un nu­mar de apro­xi­ma­tiv 40.000 de mem­bri. Asemănător Bisericii AZŞ, Brazilia deţine cel mai mare nu­mar de mem­bri din­tre toate ţă­rile lu­mii, ur­mată de România pe lo­cul doi, apoi Peru şi Congo.

Întrucât nu sun­tem atât de fa­mi­li­ari cu mo­dul în care se desfă­şoară ale­ge­rile în bi­se­rica ad­ven­tistă, nu prea pu­tem să le com­pa­răm.

Întrebare: Mişcarea de Reformă deţine ace­leaşi con­vin­geri fun­damen­tale cu Biserica AZŞ, in­clu­zând con­vin­ge­rile des­pre sta­rea ce­lor morţi, ju­de­cata de cer­ce­tare, in­spi­ra­ţia scri­e­ri­lor Ellen G. White, bo­te­zul prin scu­fun­dare, im­por­tanţa Evanghelizarii îna­inte de a doua ve­nire şi Sabatul ca ziua a şap­tea. Puteţi să punc­taţi care sunt di­fe­renţele pe do­me­nii ale doc­tri­nei?

Răspuns: Da, îm­păr­tă­şim ace­leaşi con­vin­geri fun­damen­tale cu Biserica AZŞ. Unele din­tre cele mai im­por­tante di­fe­renţe în prin­ci­pi­ile de as­tăzi le-am menţio­nat în pri­mul răs­puns de mai sus.

Pentru mai multe in­for­ma­ţii des­pre toate con­vin­ge­rile noas­tre, vă re­co­man­dăm car­tea Fundamental Christian Beliefs of the Seventh Day Adventist Reform Movement pu­bli­cată de Reformation Herald Publishing Association (ro. „Adevăr Biblic pen­tru aziDoctrine Biblice Fundamentale ale Adventiştilor de Ziua a Şaptea – Mişcarea de Reformă”).

Întrebare: Este Biserica Reformistă mai con­ser­va­toare în pro­ble­mele sti­lu­lui de vi­aţă? Sunt şi alte di­fe­renţe?

Răspuns: Când o per­soană Îl ac­ceptă cu ade­vă­rat pe Hristos în vi­aţa ei, se pro­duce o schim­bare dras­tică în mo­dul în care el/ea abor­dează vi­aţa. Ca re­zul­tat, o ade­va­rată schim­bare se pro­duce în mo­dul de gân­dire, vor­bire şi tră­ire al aces­teia. Din aceasta ca­uză, noi în­vă­ţăm po­po­rul nos­tru prin­ci­pi­ile re­for­mei în îm­bră­că­minte, care sunt dez­vă­lu­ite în Biblie şi Spiritul Profetic. (Deuteronomul 22:5; 1 Timotei 2:9; Mărturii, vol.6, p.96 engl.)

Întrebare: Are Mişcarea de Reformă pro­pri­ile şcoli pre­tu­tin­deni – în­vă­ţământ pri­mar, li­ceal sau uni­ver­si­tar? Îi în­cu­ra­jaţi pe mem­brii voş­tri să îşi tri­mită co­piii la şcoli par­ti­cu­lare?

Răspuns: Avem şcoli în unele ţări pre­cum: Peru, Bolivia, Filipine, Brazilia, Columbia şi în alte câ­teva lo­curi. Noi în­cu­ra­jam în­vă­ţămân­tul la do­mi­ci­liu dacă este po­si­bil.

Acolo unde gă­sim şcoli cre­ş­tine bune, ne tri­mi­tem co­piii.

Condiţia mo­rală a ce­lor mai multe şcoli pu­blice este o pro­vo­care imensă pen­tru noi. Chiar avem ne­voie de ha­rul di­vin pen­tru a oferi o edu­ca­ţie adec­vată din că­min co­pi­i­lor noş­tri.

Întrebare: Mişcarea de Reformă a în­cer­cat să se ală­ture din nou Bisericii mari după Primul Război Mondial, dar a fost res­pinsă. Este co­rect? De ce?

Răspuns: În Friedensau, Germania, în­tre 21-23 iu­lie 1920, la doi ani dupa ter­mi­na­rea Primului Război Mondial, s-a ţi­nut o în­tru­nire spe­cială în­tre re­pre­zen­tanţii Conferinţei Generale (Preşedintele A. G. Daniells şi alţii, pre­cum L. H. Christian, F. M. Wilcox şi M. E. Kern), re­pre­zen­tanţii ce­lor trei co­mi­tete ale Uniunii Germane din Olanda, Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria – 51 mem­bri adu­naţi în to­tal sub preşe­dinţia fra­te­lui L. R. Conradi – şi 16 re­pre­zen­tanţi ai “Mişcării de Opoziţie” (aşa cum erau nu­miţi cei 2%). Din pă­cate, efor­tul de re­con­ci­li­ere nu a fost un suc­ces. Mai târ­ziu, alte efor­turi au fost fă­cute în ace­eaşi mă­sură, dar fără suc­ces.

Cel mai pro­ba­bil, mo­ti­vul pen­tru care o re­u­ni­fi­care nu a avut loc este pen­tru că Biserica AZŞ în cele din urmă a de­viat de la unele prin­ci­pii, pre­cum am menţio­nat în pri­mul punct. Totuşi, lu­cru­rile ar fi stat alt­fel dacă ru­gă­min­tea noas­tră de la Conferinţa Generală din San Francisco, California, în 1922, ar fi fost ac­cep­tată şi fra­ţii noş­tri la­saţi să se im­plice în acele pro­bleme mai di­rect – dar aceasta este doar o pre­su­pu­nere. Nu am fost înş­ti­inţaţi de mo­ti­vul in­ter­zi­ce­rii unui ase­me­nea apel im­por­tant.

Un fapt foarte in­te­re­sant des­pre L. R. Conradi este că a fost pre­zent la Sesiunea Conferinţei Generale din Minneapolis, 1888, unde a ple­dat ca unul din cei mai în­dâr­jiţi opo­zanţi ai Spiritului Profetic şi me­sa­ju­lui Neprihănirii prin Credinţă (vezi Mişcarea Destinului – L. E. Froom). El a fost, de ase­me­nea, prin­ci­pa­lul res­pon­sa­bil pen­tru im­pli­ca­rea Bisericii AZŞ în Primul Război Modial în Europa.

Întrebare: La con­fe­rinţa din Germania, anul tre­cut în mai, cele doua Uniuni Germane AZŞ au ce­rut scuze Mişcării de Reformă pen­tru acţiu­nile lor din urmă cu un se­col, de a-i ex­clude pe pa­ci­fi­ş­tii care au în­ce­put mi­ş­ca­rea. Ce a în­sem­nat această scuză pen­tru dum­ne­a­voas­tră şi Mişcarea de Reformă?

Răspuns: Declaratia ce­lor două Uniuni Germane din mai 2014 a fost foarte bine pri­mită de noi şi un pas în di­re­cţia cea bună. S-a cla­ri­fi­cat că prin­ci­pala ca­uză de se­pa­rare în­tre cele două bi­se­rici a fost ser­vi­ciul mi­li­tar şi par­ti­ci­pa­rea la Primul Război Mondial.

Întrebare: Ar pu­tea scu­zele şi de­cla­ra­ţia Uniunilor Germane să in­dice o re­con­ci­li­ere care să ducă la re­u­ni­fi­ca­rea bi­se­ri­ci­lor?

Răspuns: De când criza din­tre 1914-1918 a de­ve­nit o pro­blemă în­tre Conferinţa Generală şi re­pre­zen­tanţii fra­ţi­lor ex­cluşi, ar fi în­cu­ra­ja­tor pen­tru mulţi dacă fra­ţii Conferinţei Generale AZŞ ar lua în con­si­de­rare po­zi­ţia ofi­ci­ală pri­vi­toare la ser­vi­ciul mi­li­tar şi par­ti­ci­pa­rea la răz­boi.

Întrebare: Cum vede Mişcarea de Reformă Biserica AZŞ? Cum este va­zută, per­ce­pută şi dez­bă­tută de că­tre mem­brii Mişcării de Reformă?

Răspuns: Noi ve­dem Biserica AZŞ ca un corp foarte bine or­ga­ni­zat cu po­tenţial de a face o mare lu­crare în lume. Apelul fra­te­lui Ted Wilson, Preşedintele, la re­deş­tep­tare şi re­formă prin­tre ad­ven­ti­şti, ar tre­bui luat în se­rios. Aceşti doi fac­tori – re­deş­tep­ta­rea şi re­forma, nu pot fi se­pa­raţi. Dacă acest scop ar fi îm­pli­nit, ar fi un cri­te­riu im­por­tant în re­con­ci­li­e­rea din­tre cele două or­ga­ni­za­ţii, pre­cum a fost şi che­ma­rea la o re­deş­tep­tare în­soţită de re­formă care a dus la se­pa­ra­rea ini­ţi­ală.

Întrebare: Acum pla­ni­fi­caţi ur­ma­toa­rea se­siune a Conferinţei Generale în Virginia, în sep­tem­brie 2015. Care vor fi prin­ci­pa­lele teme de dis­cu­ţie? Aceasta în­tru­nire se ţine la fi­e­care cinci ani? Cine va par­ti­cipa?

Răspuns: Următoarea se­siune de de­le­gaţi a Conferinţei Generale va avea loc la Roanoke, Virginia, în­tre 25 au­gust – 12 sep­tem­brie 2015. Sesiunile noas­tre de de­le­gaţi au loc la fi­e­care pa­tru ani. Aşteptăm apro­xi­ma­tiv 200 de re­pre­zen­tanţi din toate con­ti­nen­tele.

Principalele teme ale agen­dei vor fi: do­na­rea de or­gane, eu­ta­na­sia, cla­ri­fi­ca­rea ro­lu­lui dia­co­ni­lor, că­să­to­ri­ile tri­bale şi es­ca­to­lo­gia. Sunt multe pla­ni­fi­cări care vor avea loc după ce de­le­ga­ţii vor auzi ra­poar­tele ac­tu­a­li­lor slu­j­başi şi vor face su­ges­tii im­por­tante în ve­de­rea îm­bu­nă­tă­ţi­rii lu­cră­rii.

Adunările pu­blice vor avea loc la Salem Civic Center, langă Roanoke, Virginia, în­tre 10-13 sep­tem­brie 2015 şi toţi sunt bi­ne­ve­niţi să par­ti­cipe. Pentru mai multe in­for­ma­tii, ac­ce­saţi pa­gina noas­tră de web.

Întrebare: Este hi­ro­to­ni­rea fe­me­i­lor o pro­blemă în dis­cu­ţie la Conferinţa Generală prin­tre con­du­că­to­rii Mişcării de Reformă şi în bi­se­ri­cile re­for­miste?

Răspuns: Noi nu avem opi­nii di­fe­rite în pri­vinţa hi­ro­to­ni­rii fe­me­i­lor. Întrucât mem­brii noş­tri sunt în ar­mo­nie re­ci­procă în această con­si­de­ra­ţie, tema nu va fi în agenda noas­tră de dis­cu­ţii.

Suntem în mod una­nim îm­po­triva aces­tui act. Nu gă­sim o baza bi­blică pen­tru el.

Întrebare: Aţi re­mar­cat unele ten­dinţe care in­dică fap­tul că unii mem­brii ai bi­se­ri­cii AZŞ se ala­tură Mişcării de Reformă sau că mem­brii ai Mişcării de Reformă se ala­tură bi­se­ri­cii AZŞ?

Răspuns: Din când în când unii mem­bri ai bi­se­ri­cii AZŞ se ală­tură bi­se­ri­cii AZŞ-MR şi in­vers. Totuşi, nu se pro­duce un nu­măr mare de trans­fer din par­tea niciu­nei pă­rţi.

Întrebare: Când aţi fost ales Preşedinte al Bisericii Reformiste? Care sunt prin­ci­pa­lele obiec­tive ca preşe­dinte? Care sunt cele mai mari pro­vo­cări?

Raspuns: Am fost ales preşe­dinte în au­gust 2011, în România. Sunt ori­gi­nar din Brazilia.

Scopurile prin­ci­pale sunt să pre­gă­tim oa­me­nii să pri­mească bo­te­zul Duhului Sfânt, ca apoi să răs­pân­dim Evanghelia îm­pre­ună cu ma­rea pu­tere a Ploii Târzii şi să ter­mi­năm lu­cra­rea de evan­ghe­li­zare a lu­mii.

Cele mai mari pro­vo­cări sunt de a rămâne într-o uni­tate per­fectă cu Hristos şi lu­cra­rea de pro­po­vă­du­ire a ce­lor trei so­lii în­ge­reşti (Apocalipsa 14:6-13), ac­cen­tu­ând me­sa­jul “Domnul, Neprihănirea Noastră!”

Întrebare: Care este tre­cu­tul dum­ne­a­voas­tră în ca­drul Mişcării de Reformă? Aţi fost cres­cut în Mişcare sau aţi fost con­ver­tit?

Răspuns: Tatăl meu a fost romano-catolic. După ce a stu­diat Biblia, a de­ve­nit mem­bru al Bisericii Metodiste. În 1942, trei col­por­tori re­for­mi­şti au vi­zi­tat oră­şe­lul nos­tru, Tres Rios, din Rio de Janeiro, Brazilia. După ce a ci­tit o carte pro­fe­tică, ta­tăl meu a de­ve­nit mem­bru al Mişcării de Reformă.

Eu am fost năs­cut într-un me­diu cre­ş­tin şi am de­ve­nit mem­bru al bi­se­ri­cii în 1961. După ce am ur­mat cur­su­rile Şcolii Misionare din Brazilia, am in­trat în lu­cra­rea de col­por­taj, fi­ind ceva ce am fă­cut bu­cu­ros timp de opt ani. Apoi am de­ve­nit li­der col­por­tor, lu­cra­tor bi­blic şi li­der al Departamentului de Tineret. Am avut di­verse res­pon­sa­bi­li­tăţi în toate nive­lu­rile bi­se­ri­cii (în bi­se­rica lo­cală, Conferința de Stat, Uniunea de Conferinţe şi Conferinţa Generală). Am fost hi­ro­to­nit ca pre­di­ca­tor în 1977.

Am fost ales Secretar Regional al Conferinţei Generale în America de Sud (timp de opt ani), apoi Secretar în ca­drul Conferinţei Generale, şi din nou Secretar Regional în America de Nord, Vicepreşedinte al Conferinţei Generale şi acum Preşedinte.

Sperăm că po­po­rul lui Dumnezeu se va pre­găti cât mai cu­rând pen­tru ca ur­mă­toa­rea se­siune de Conferinţă Generală să o ţi­nem îm­pre­ună cu Domnul şi Mântuitorul nos­tru în glo­ria ce­rească.